Cazuri esentiale in medicina muncii: Apt conditionat, inapt temporar sau inapt?

Angajatorul are obligatia sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute.

Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca sunt stabilite prin HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potivit prevederilor acestei reglementari, supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina muncii.

Medicul specialist de medicina muncii este cel care stabileste aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea permanenta sau inaptitudinea temporara in munca privind desfasurarea activitatii la locul de munca in profesia/functia pe care o are angajatul, pe baza examinarilor medicale efectuate prin serviciile medicale de medicina muncii.

Examinarile medicale se efectueaza in baza fisei de identificare a factorilor de risc profesional, completata in mod obligatoriu la toate rubricile si semnata de angajator, si se finalizeaza prin completarea fisei de aptitudine.

Aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.

Pentru stabilirea aptitudinii in munca, medicul specialist de medicina muncii poate solicita si alte investigatii si examene medicale de specialitate.

Aptitudinea conditionata este situatia in care medicul specialist de medicina muncii face recomandari de tip medical si aptitudinea este conditionata de respectarea acestora.

In acest caz, anagajatul isi poate desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care s-a efectuat examenul medical numai cu respectarea recomandarilor de tip medical facute de medicul specialist de medicina muncii.

Inaptitudinea temporara in munca reprezinta incapacitatea medicala a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca, in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in munca, pana la reevaluarea sanatatii de catre medicul de medicina muncii.

In cazul in care lucratorul se afla temporar, din cauza unei boli, in situatia de incapacitate medicala privind desfasurarea activitatii la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical de medicina muncii, medicul specialist de medicina muncii stabileste inaptitudinea temporara pana la disparitia cauzei medicale.

Medicul specialist de medicina muncii si medicul de familie al lucratorului se vor informa reciproc si operativ referitor la aparitia unor modificari in starea de sanatate a lucratorului. In baza acestei prevederi legale, medicul specialist de medicina muncii il va informa pe medicul de familie al lucratorului despre inaptitudinea temporara a acestuia. Medicul de familie trimite lucratorul in cauza sa efectueze investigatiile de specialitate si ii acorda concediu medical. Totodata, concediul medical poate fi acordat de medicul de specialitate.

Inaptitudinea permanenta in munca reprezinta incapacitatea medicala permanenta a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in munca.

Potrivit dispozitiilor art. 61 litera c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.

Astfel, angajatorul poate dispune concedierea unui lucrator numai daca inaptitudinea sa este permanenta si este constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala.

Mare atentie! Concedierea nu este obligatorie, insa daca angajatorul decide sa-l concedieze pe lucrator,  are obligatia de a-i propune mai intai alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala a acestuia sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul specialist de medicina muncii, potrivit prevederilor art. 64 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata.

In situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante, acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale si/sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul specialist de medicina a muncii.

De asemenea, potrivit art. 48 Legea nr. 53/ 2003 - Codul muncii, republicata, angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul lucratorului, ca masura de protectie a acestuia, in cazurile si in conditiile prevazute de Codul muncii.


Autor: Floriana Mohanu