Contract individual de munca. Continut. Clauza de mobilitate.

Contract individual de munca. Continut. Clauza de mobilitate.

Tip: Decizie
Nr./Data: 561 (07.03.2006)
Autor: Curtea de Apel Timisoara
Domenii asociate:
Contracte de munca

C. muncii – art. 20 alin. 2, art. 25

Conform dispozitiilor art. 20 alin. 2 lit. c si art. 25 din Codul muncii, partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca1.

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila– complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale, decizia nr. 561 din 7 martie 2006

Prin sentinta civila nr. 1612 din 15 decembrie 2005, pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 6429/2005, au fost admise contestatiile formulate de contestatorul M.R. impotriva deciziilor nr. 311/3.10.2005 si nr. 319/5.10.2005, emise de intimata C.N.A.D.N. S.A. – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara, si, pe cale de consecinta, s-a constatat nulitatea absoluta a deciziei nr. 311/3.10.2005, prin care s-a redus salariul de baza al contestatorului cu 10% pe trei luni, si s-a anulat decizia nr. 319/5.10.2005, prin care contestatorul a fost mutat la A.C.I. Turnu dispunandu-se restabilirea situatiei anterioare, in sensul ca, contestatorul isi va desfasura activitatea A.C.I. Nadlac.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca decizia nr. 311/3.10.2005, a fost emisa cu respectarea dispozitiilor art. 268 din Codul muncii, insa au fost nesocotite prevederile art. 267 alin. 2 din Codul muncii, in sensul ca nu s-a procedat la convocarea in scris a contestatorului pentru cercetarea prealabila disciplinara, astfel incat sunt aplicabile dispozitiile art. 267 alin. 1 din Codul muncii privind sanctiunea nulitatii absolute.

Totodata, s-a aratat ca unitatea intimata a nesocotit prevederile art. 20 si art. 21 din Contractul colectiv de munca, precum si dispozitiile art. 17 alin. 4, art. 41 alin. 1 si alin. 2 si art. 48 din Codul muncii la emiterea deciziei nr. 319/5.10.2005, astfel incat a anulat aceasta decizie. Sustinerea unitatii ca schimbarea locului de munca s-a facut cu respectarea dispozitiilor contractului individual de munca a fost inlaturata, apreciindu-se ca, fata de prevederile art. 238 alin. 2 din Codul muncii, art. 21 din Contractul colectiv de munca si pct. D din contractul individual de munca, clauzele punctului D din contractului individual de munca stabilesc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul colectiv de munca si prin lege, fiind nelegale.

Intimata Directia Regionala Drumuri si Poduri T. a formulat recurs impotriva hotararii judecatoresti susmentionate, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei civile recurate si respingerea contestatiilor.

In motivarea cererii de recurs se arata ca angajatorul a dispus ca numitul M.R. sa-si desfasoare activitatea in punctul de frontiera A.C.I. Turnu, deoarece avea nevoie de personal, iar punctul D din contractul individual de munca permite acest fapt.

Angajatul nu si-a schimbat locul de munca, avand in vedere ca in contractul de munca se prevede ca locul de munca al acestuia este la A.V.T.R. Timisoara. Prin urmare, in mod gresit a anulat instanta decizia nr. 319/5.10.2005.
Recursul este fondat.

Clauza contractuala de la lit. D din contractul individual de munca nr. 40/8.10.2004, incheiat intre parti, intitulata „Locul de munca”, are urmatorul continut: „activitatea se desfasoara la Sectia A.V.T.R. Timisoara, dar daca situatia o impune, salariatul poate fi transferat in alt compartiment sau subunitate de pe raza de actiune a D.R.D.P. Timisoara”. Din modul ei de formulare rezulta ca are natura unei clauze de mobilitate.
Prin decizia nr. 319/5.10.2005 emisa de recurenta s-a dispus ca, incepand cu data de 10.10.2005, contestatorul intimat – controlor trafic in cadrul Sectiei A.V.T.R. Timisoara – sa-si desfasoare activitatea la A.C.I. Turnu, pentru a se asigura buna desfasurare a activitatii in cadrul Sectiei A.V.T.R. Timisoara.

Avand in vedere clauza contractuala de la litera D din contractul individual de munca incheiat intre parti, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul conform art. 264 din Codul muncii si continutul deciziei nr. 319/5.10.2005, instanta a apreciat ca, in speta, nu s-a emis o decizie de sanctionare, astfel incat nu este incidenta sanctiunea nulitatii absolute pentru incalcarea prevederilor art. 268 alin. 2 lit. d, e si f din Codul muncii.

Din coroborarea mentiunilor cuprinse in deciziile contestate, avand in vedere si sustinerile partilor, rezulta ca, prin decizia nr. 319/5.10.2005, contestatorul intimat a fost mutat de la A.C.I. Nadlac la A.C.I. Turnu. Prin urmare la momentul emiterii celor doua decizi contestate, intimatul nu isi desfasura activitatea la sectia A.V.T.R. Timisoara, mentionata la lit. D a contractului sau individual de munca.

Fata de continutul clauzei contractuale de la lit. D, din contractul individual de munca incheiat intre parti si de prevederile art. 25 din Codul muncii, care reglementeaza clauza de mobilitate, in speta, nu sunt incidente prevederile art. 17 alin. 4 raportat la art. 17 alin. 2 din Codul muncii, art. 41, art. 48 si art. 238 alin. 2 din Codul muncii, art. 20 si art. 21 din Contractul colectiv de munca pentru a dispune anularea deciziei nr. 319/5.10,.2005 emisa de recurenta, asa cum a retinut prima instanta in considerentele hotararii recurate.

Clauza de la lit. D din contractul individual de munca incheiat intre parti nu stabileste drepturi la un nivel inferior celui prevazut prin contractul colectiv de munca si prin lege, ci da eficienta dispozitiilor art. 25 din Codul muncii.

Pentru detalii privind reglementarea clauzei de mobilitate in dreptul francez, Catalin Ciubota, „Clauza de mobilitate geografica. Aspecte din dreptul francez”, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 2/2002, p. 67 – 69.

(Sursa: http://portal.just.ro/ )