Contract individual de munca. Incapacitate temporara de munca. Inadmisibilitatea suspendarii contractului din initiativa angajatorului.

(Decizia Curtii de Apel Timisoara nr. 831 din 05.04.2006)

Codul muncii – art. 50 alin. 1 lit. b, art. 52 alin. 1 lit. c

Pe perioada in care salariatul se afla in imposibilitate sa presteze munca din motive independente de vointa sa, contractul individual de munca este suspendat de drept, situatie in care, pentru aceeasi perioada, suspendarea facultativa prevazuta de art. 52 alin. 1 lit. c din Codul muncii nu poate opera.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila– complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale, decizia nr. 831 din 5 aprilie 2006

Prin sentinta civila nr. 1423 din 16 noiembrie 2005, Tribunalul Arad a admis actiunea intentata de reclamanta M.E. si a anulat decizia nr. 36/12.07.2005 de suspendare a contractului individual de munca, emisa de parata S.C. „G.T.” S.A. Bucuresti si a obligat reclamanta la plata sumei de 350 RON lei cu titlu de cheltuieli de judecata, retinandu-se ca reclamanta a fost angajata paratei, masura suspendarii fiind luata in temeiul dispozitiilor art. 52 lit. c din Codul muncii incepand cu 12.07.2005, motivat de faptul ca prin actul de control inregistrat sub nr. 19086/16.07.2005 a rezultat ca reclamanta a comis fapte cu caracter infractional pentru care a fost formulata la 30.06.2005 plangere penala, decizia fiind comunicata reclamantei cu scrisoare recomandata la 13.07.2005.
incepand cu 13.07.2005, reclamanta s-a aflat in concediu medical fiind in incapacitate temporara de munca, stare care s-a prelungit pe tot parcursul lunii august 2005 pentru ca, prin decizia nr. 243326 din 14 octombrie 2005, sa fie pensionata pentru invaliditate incepand cu 1 septembrie 2005.
A apreciat ca la data la care s-a comunicat contestatoarei decizia de suspendare a contractului individual de munca aceasta nu putea produce efecte, contractul fiind suspendat de drept si nici dupa expirarea perioadei de incapacitate temporara de munca nu a ajuns sa produca efecte deoarece raporturile de munca au incetat ca urmare a pensionarii.
in termen legal, impotriva sentintei civile mentionate mai sus, a declarat recurs parata invocand drept temei de modificare dispozitiile art. 304 pct. 7 si 8 C. pr. civ.
A sustinut ca instanta de fond trebuia sa respinga ca prematura contestatia, deoarece decizia urma sa produca efecte numai din momentul in care inceta starea de invaliditate a contestatoarei, deoarece plangerea penala nu a fost retrasa de societate, ca instanta de fond retinand ca a incetat de drept contractul de munca al contestatoarei trebuia sa respinga actiunea ca fiind ramasa fara obiect; ca instanta nu a analizat actul a carui anulare a dispus-o si nu a aratat care elemente esentiale ii lipsesc, prin solutia pronuntata instanta incuviintand lipsa de disciplina a angajatorului care in ziua in care a aflat ca ii va fi suspendat contractul de munca a parasit unitatea si abtinut concediu medical inclusiv pentru acea zi.
Recursul este fondat.

Instanta de fond a retinut in mod corect raportul juridic dedus judecatii si a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente spetei.
Suspendarea contractului este o suspendare a principalelor efecte ale contractului de munca – prestarea muncii si plata acesteia, ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in viata.
Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca la data de 12 iulie 2005, data luarii masurii suspendarii facultative a contractului de munca in temeiul art. 52 lit. c din Codul muncii, reclamanta se afla in incapacitate temporara de munca, contractul de munca fiind suspendat pe deplin drept.
Instanta de fond a apreciat in mod corect ca masura suspendarii facultative aplicata peste masura suspendarii de drept a contractului este nelegala, deoarece scopul suspendarii este interzicerea temporara ca salariatul sa-si exercite functia si ca atare sa produca alte pagube unitatii, pe perioada suspendarii necuvenindu-i-se salariul, scop care nu poate fi atins atata vreme cat contractul de munca era deja suspendat.
Sustinerea recurentei cu privire la prematuritatea actiunii este neintemeiata, deoarece dreptul la actiune se naste in momentul comunicarii deciziei, reclamanta avand interes sa solicite instantei anularea acesteia.
imprejurarea ca la incetarea suspendarii de drept, contractul de munca a incetat de drept nu poate duce la respingerea actiunii ca fiind ramasa fara obiect, deoarece decizia de suspendare a fost in fiinta in tot acest interval de timp.
Reclamanta a fost prezenta la serviciu in 12 iulie 2005, insa chiar unitatea recunoaste ca acesta a plecat la doctor, nefacand dovada ca a solicitat cu rea-credinta concediu medical pentru a impiedica suspendarea facultativa a contractului de munca.
Avand in vedere ca efectul suspendarii este acelasi, instanta apreciază că peste suspendarea de drept a contractului nu se poate suprapune si suspendarea legală facultativă.
(Sursa: http://portal.just.ro)