Contractul individual de munca poate fi suspendat prin manifestarea de vointa a salariatului, fara a mai fi necesar si acordul angajatorului. Suspendarea nu intervine asadar, numai ‘‘din initiativa” salariatului, ci opereaza prin actul unilateral al acestuia.
Dorinta salariatului este adusa la cunostinta angajatorului printr-o cerere care nu se supune aprobarii acestuia, ci doar constituie o notificare a angajatorului cu privire la:
- acordarea concediului pentru cresterea copilului;
- acordarea concediului pentru ingrijirea copilului bolnav;
- acordarea concediului paternal;
- exercitarea unei functii elective in cadrul organismelor profesionale;
- acordarea concediului pentru formare profesionala.
Sunt, de asemenea, cazuri de suspendare a contractului de munca participarea la greva si absentele nemotivate.
ATENTIE!
In situatia absentelor nemotivate ale salariatului, contractul individual de munca poate fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern (art. 51 alin. (2) din Codul muncii, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005).
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
40 Modele de Regulament Intern
1. Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la varsta de 3 ani (art. 51 lit. a) din Codul muncii)
In prezent, pentru a beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului pana la 2 ani, respectiv a copilului cu handicap pana la 3 ani, persoana care solicita acest drept trebuie sa fi realizat timp de 12 luni (un an anterior nasterii copilului) venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Pentru anul 2006, indemnizatia lunara este in cuantum de 800 lei RON (potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005).
Poate beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului, precum si una dintre persoanele care au adoptat copilul, carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore.
ATENTIE!
In aceasta perioada, salariatul nu poate fi concediat, cu exceptia situatiilor de faliment sau reorganizare (art. 60 din Codul muncii).
Perioada cat a beneficiat de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare si poate fi valorificata la obtinerea drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 18 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005 .
2. Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani (art. 51 lit. b) din Codul muncii)
Concediul si indemnizatia corespunzatoare sunt prevazute de cap. V art. 26-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si se acorda unuia dintre parinti, pe baza certificatului medical eliberat de medicul de familie. |n cazul copilului cu handicap, parintele trebuie sa prezinte in plus certificatul pentru persoana cu handicap.
Salariatul al carui copil este bolnav si care indeplineste conditiile de stagiu de cotizare primeste o indemnizatie care reprezinta 85% din baza de calcul stabilita ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical, pentru care s-a datorat contributia de asigurari sociale.
Durata pentru care se acorda indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav este de 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infecto-contagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant .
3. Concediul paternal (art. 51 lit. c) din Codul muncii)
Concediul paternal se acorda la cererea tatalui care doreste sa participe efectiv la ingrijirea nou-nascutului, in conditiile Legii nr. 210/1999.
Durata concediului este de 5 zile lucratoare si se acorda in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, in baza certificatului de nastere al copilului.
Pe durata concediului paternal, salariatul beneficiaza de o indemnizatie egala cu salariul corespunzator perioadei respective, platibila din fondul de salarii.
4. Concediul pentru formare profesionala din initiativa angajatului (art. 51 lit. d) din Codul muncii)
Concediul pentru formare profesionala necesita cel mai adesea acordul angajatorului. Astfel, concediul pentru formare profesionala, reglementat de art. 149 si urm. din Codul muncii, necesita incuviintarea expresa a angajatorului, ce trebuie informat in scris cu privire la domeniul, durata si institutia de formare profesionala.
Concediile pentru formare profesionala se pot acorda ca urmare a initiativei angajatului, sub forma concediilor cu plata sau fara plata.
Concediul pentru formare profesionala din initiativa angajatului poate viza evenimente scolare deosebite, reglementate expres de legi speciale (in cazul unitatilor bugetare) sau de contractul colectiv de munca la nivel national. |n acest caz, refuzul angajatorului de a acorda concediu ar putea fi considerat abuziv.
Astfel, cererea salariatului privind acordarea concediului pentru studii cu ocazia sustinerii lucrarii de diploma, in conditiile art. 61 alin. (2) din Contractul colectiv de munca la nivel national, nu ar putea fi refuzata de angajator.
In aceeasi categorie intra si concediile de studii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 250/1992 care reglementeaza conditiile de acordare a concediilor salariatilor unitatilor bugetare. Aceste concedii nu pot depasi 90 de zile anual si se acorda pentru sustinerea:
- examenului de bacalaureat;
- examenului de admitere in institutiile de invatamant superior;
- examenelor de an universitar;
- examenului de diploma.
Formarea profesionala se poate realiza si prin participarea la cursuri de calificare, recalificare, specializare pe cheltuiala angajatorului. Acesta va analiza solicitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor, in termen de
15 zile. Angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite participarea la forma de pregatire profesionala si daca va suporta costul ocazionat de aceasta (art. 196 din Codul muncii).
5. Exercitarea unei functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului (art. 51 lit. e) din Codul muncii)
Exemple
Cuprind dispozitii privind suspendarea contractului de munca pe perioada mandatului in organisme profesionale:
- Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania;
- Legea nr. 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist, precum si organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania;
- Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
- Legea nr. 308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania.
6. Participarea la greva (art. 51 lit. f) din Codul muncii)
Conditiile de exercitare a grevei sunt stabilite in capitolul cu acelasi nume din Codul muncii (art. 250 si urm.) si de art. 40-66 din Legea nr. 168/1999, modificata si completata, privind solutionarea conflictelor de munca.
Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile de mediere, conciliere sau arbitraj si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.
Pe perioada grevei, contractele de munca ale salariatilor grevisti sunt suspendate. Acestia nu lucreaza si nu au dreptul la salariu.
Grevele pot fi:
- de avertisment;
- propriu-zise;
- de solidaritate.
Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe. Astfel, salariatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva.
Pe durata grevei, conducerea unitatii nu poate fi impiedicata sa isi desfasoare activitatea de catre salariatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia. Conducerea unitatii nu poate incadra salariati care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.
Daca este posibil, salariatii care nu participa la greva isi vor continua activitatea.
In masura in care incetarea colectiva a lucrului paralizeaza activitatea intregii unitati, contractele de munca ale salariatilor care nu participa la greva se suspenda de asemenea. Aceasta nu ar putea fi considerata o suspendare din initiativa salariatului, ci o suspendare de drept.
Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor legii, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale salariatilor si nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor. Pot fi sanctionati doar participantii la greve ilegale.
Pe durata grevei, salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale.
ATENTIE!
Potrivit art. 51 alin. (2) din Codul muncii, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005, contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.