Salariata care a nascut dupa data de 1 ianuarie 2011, ii sunt aplicabile dispozitiile OUG 111/2010.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. (2) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor (CCC), este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu crestere copil in varsta de pana la un an sau de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7.
Alin. (3) din acelasi articol prevede ca interdictia prevazuta la alin. (2) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate, iar alin. (4) mentioneaza ca prevederile alin. (2) si (3) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Astfel, interdictia de a dispune incetarea raporturilor de munca se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei in unitate.
Salariata pe durata concediului de crestere copil poate reveni oricand la locul de munca si poate reintra oricand in concediu. Revenirea definitiva este momentul in care salariata nu mai poate reintra in concediu crestere copil, respectiv momentul expirarii duratei concediului.
Astfel, dupa expirarea duratei concediului crestere copil intr-o perioada de pana la 6 luni angajatorul poate inceta contractul de munca
In functie de temeiul care va sta la baza concedierii, prin procedura care trebuie sa aiba loc in mod obligatoriu ulterior datei de revenire din concediu crestere copil, trebuie, in mod obligatoriu, acordat si preavizul.
Astfel, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Codul muncii, republicat, persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca efectele, asadar cele doua parti vor fi tinute de obligatiile asumate, angajatul fiind obligat sa presteze munca, iar angajatorul este tinut de plata salariului aferent.
In ceea ce priveste perioada de 6 luni, avand in vedere ca sintagma folosita de legiuitor in cuprinsul art. 25 alin. (3) din OUG 111/2010, cu modificarile si completarile ulterioare este ambigua „cu pana la 6 luni”, apreciem ca in perioada de 6 luni de la revenirea definitiva a salariatei la locul de munca aceasta nu poate fi concediata.