Competente excesive atribuite Garzii Financiare

Dani Cucu, consultant fiscal in newsletterul Salarizarea de la A la Z

Prin OUG. nr. 46/2009 privind imbunatatirea procedurilor fiscale si diminuarea evaziunii fiscale au fost efectuate modificari importante si in ceea ce priveste competentele si activitatea Garzii Financiare. Aceste modificari, desi adoptate discret printr-un act normativ mai amplu ce contine, in mod prioritar, modificari ale Codului de procedura fiscala, instituie atributii excesive in sarcina organelor Garzii Financiare.

Astfel, in cuprinsul Capitolului III din ordonanta destinat masurilor pentru diminuarea evaziunii fiscale sunt efectuate modificari asupra Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare.

Una dintre modificarile cele mai importante consta in faptul ca exceptia prin care Garda Financiara are competente mai putin cele privind stabilirea diferentelor de impozite, taxe si contributii, precum si a dobanzilor si penalitatilor aferente acestora, si privind urmarirea, incasarea veniturilor bugetare si solutionarea contestatiilor, a fost inlaturata. Aceste competente reveneau exclusiv organelor de inspectie fiscala in cadrul procedurii de control reglementata de Codul de procedura fiscala.

In aceste conditii are loc sporirea competentei Garzii Financiare, aceasta masura conducand insa la concluzia ca asupra acelorasi operatiuni au competente doua autoritati ANAF si Garda Financiara, fara ca textul sa instituie nicio masura care sa conduca la evitarea suprapunerilor.

Printre noile atributii ale Garzii financiare se afla si aceea potrivit careia poate intocmi procese-verbale prin care poate evalua prejudiciul cauzat aferent operatiunilor verificate, acte procedurale care pot constitui mijloace de proba. Fata de situatia anterioara institutia dobandeste si dreptul de a evalua prejudiciul, in conditiile in care anterior aceasta atributie revenea exclusiv organelor de cercetare penala pe baza constatarilor organelor de inspectie fiscala.

Garda Financiara dobandeste de asemenea dreptul nu numai de a constata savarsirea unor contraventii si de a aplica sanctiuni, dar si de a incheia acte de control pentru stabilirea starii de fapt fiscale, atributie existenta anterior in competenta organelor de inspectie fiscala. Determinarea starii de fapt fiscale este o procedura complexa neadaptata tipului de control desfasurat de organele Garzii Financiare.

In conditiile in care si Garda Financiara a intrat in structura ANAF ca persoana juridica distincta, esenta activitatii acesteia este controlul inopinat si flexibilitatea conditiilor in care au loc constatarile, in raport cu organele de inspectie fiscala care isi desfasoara activitatea, de regula, pe baza unui aviz de inspectie prealabil si in urma unei operatiuni de durata, cu etape bine stabilite prin care contribuabilul isi poate expune punctul de vedere.

In acest context este surprinzator faptul ca, in actualul context, in care organele Garzii Financiare efectueaza constatari asupra starii de fapt fiscale este mentinuta prevederea potrivit careia procesele-verbale incheiate, desi constituie mijloace de proba si fac astfel de constatari, nu sunt acte administrative in sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, neputand fi deci contestate la instantele de contencios.

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau

Vezi AICI detalii

Orele suplimentare si munca in zi de repaus

Vezi AICI detalii

Astfel nu este lasata contribuabilului supus controlului nicio cale de atac impotriva constatarilor, permitand astfel continuarea cercetarilor de catre organele de ancheta fara ca situatia constatata sa poata fi probata ca reala.

Printr-o metoda discreta de inlocuire a prevederilor unui alineat cu un alt continut de aceasta data neutru, are loc inlaturarea unei prevederi care realiza delimitarea clara a atributiilor Garzii in raport cu cele ale organelor de inspectie fiscala. Astfel, potrivit formei anterioare a alin. (7) al art. 6 din Ordonanta nr. 91/2003, personalul Garzii Financiare nu va fi antrenat in actiuni de control fiscal de natura celor privind stabilirea, urmarirea si incasarea veniturilor bugetare.

Aceasta deoarece sarcinile acestuia vizau controlul operativ, de teren, si nu cel de birou, detaliat, avand ca baza evidenta contabila si fiscala a contribuabilului. Asadar, organele Garzii efectuau controale punctuale si valorificau constatarile prin intermediul procedurilor inspectiei fiscale, supuse unei proceduri detaliate ce presupune si asigurarea contradictorialitatii in raport cu persoanele supuse controlului.

In sfera atributiilor suplimentare sunt adaugate si altele printre care una de competenta politiei, pana la aceasta data. Astfel, potrivit art. 7 lit. g), organele Garzii Financiare au posibilitatea sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor unitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor constatate si sa solicite acestora explicatii scrise.

Alaturi de aceasta se afla alte doua atributii noi constand in:
* constituirea si utilizarea de baze de date necesare pentru prevenirea si combaterea infractiunilor si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal;
* efectuarea, in exercitarea controlului operativ si inopinat, de monitorizari si verificari necesare prevenirii, descoperirii si combaterii faptelor de frauda si evaziune fiscala.

In fata unor astfel de masuri prin care sunt conferite atributii excesive Garzii Financiare sunt de asteptat masurile de cenzurare ale actului normativ prin intermediul viitoarei legii de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului 46/2009.

In plus, va fi necesara tratarea cu maxima atentie a proceselor-verbale incheiate de catre aceasta institutie si exercitarea contestatiilor asupra documentelor incheiate de aceasta, chiar si in contextul actual in care este restrictionat acest drept.

mai multe informatii gasiti in newsletterul Salarizarea de la A la Z.