In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la competenta de solutionare a cauzelor ce au ca obiect infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal sau alte infractiuni avand legatura cu indatoririle de serviciu, savarsite de personalul militar al fostei Directii Generale a Penitenciarelor inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 293/2004.
Astfel, unele instante au decis ca in asemenea cauze sunt competente sa judece instantele civile, considerand ca, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 293/2004, s-a produs demilitarizarea personalului din sistemul fostei Directii Generale a Penitenciarelor, angajatii din cadrul acesteia dobandind statutul de functionari publici.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, fata de dispozitiile art. 40 din Codul de procedura penala si de cele ale art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a altor legi speciale, competenta de a judeca astfel de cauze revine instantelor militare in masura in care se afla pe rolul acestora.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.Prin Legea nr. 293/2004 toti militarii din sistemul penitenciarelor au fost transformati in functionari publici civili cu statut special.
In acest sens, prin art. 2 alin. (2) din legea mentionata s-a prevazut ca "Administratia Nationala a Penitenciarelor se constituie prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei", iar la art. 3 alin. (1) s-a precizat ca "personalul din sistemul administratiei penitenciare este constituit din functionari publici civili cu statut special si din personal incadrat pe baza contractului individual de munca".
Ca urmare a transformarii tuturor militarilor din sistemul fostei Directii Generale a Penitenciarelor in functionari publici, prin art. 72 alin. (1) si (3) din Legea nr. 293/2004 s-a prevazut ca "gradele militare ale militarilor din penitenciare vor fi echivalate cu gradele profesionale", iar "cadrele militare preluate prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si unitatilor din subordinea acesteia se trec in rezerva, in conditiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si se numesc functionari publici in sistemul administratiei penitenciarelor".
Este adevarat ca statutul de functionari publici atribuit la data constituirii Administratiei Nationale a Penitenciarelor militarilor care au facut parte din Directia Generala a Penitenciarelor determina pierderea de catre acestia a calitatii ce atragea competenta instantelor militare in cazul savarsirii de infractiuni.
Dar intr-o astfel de situatie instanta competenta sa judece pe militarii care si-au pierdut aceasta calitate nu poate fi stabilita decat in raport cu modul cum este reglementata aplicarea in timp a legii procesuale penale in materia competentei dupa calitatea persoanei.
Este de observat ca, in aceasta privinta, competenta ratione personae este determinata de calitatea avuta de autor in momentul savarsirii infractiunii, in raport cu conditiile reglementate in cuprinsul art. 40 din Codul de procedura penala.
Astfel, potrivit art. 40 alin. 1 din Codul de procedura penala, "cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului, instanta ramane competenta sa judece chiar daca inculpatul, dupa savarsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cand:
Legis Plus Legislatia Muncii
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Codul muncii si Legea Dialogului Social
«a) fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului», ori «b) s-a dat o hotarare in prima instanta»".
Reiese deci ca, in materia competentei dupa calitatea persoanei, normele ce o reglementeaza deroga de la principiul imediatei aplicari a legii procesuale penale, instanta competenta sa judece, ratione personae, fiind determinata in raport cu legea in vigoare la data savarsirii faptei, iar nu in conformitate cu prevederile legii in vigoare in momentul sesizarii.
Se impune a se considera incidente prevederile art. 40 alin. 1 din Codul de procedura penala si pentru ca Legea nr. 293/2004 nu contine nicio dispozitie cu caracter tranzitoriu care sa modifice regulile instituite prin normaprocesuala penala enuntata.
Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca in situatii similare, determinate de adoptarea Legii nr. 281/2003 prin care au fost reglementate si anumite schimbari de competenta, s-a prevazut la art. IX alin. 4 ca toate "cauzele aflate in curs de judecata la instantele militare, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta instantelor civile, vor continua sa fie judecate de instantele militare, potrivit legii anterioare".
Asa fiind, se impune sa se constate ca, in cauzele ce au ca obiect infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni avand legatura cu indatoririle de serviciu, savarsite de personalul militar al fostei Directii Generale a Penitenciarelor anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 293/2004, competenta de a judeca revine instantelor militare, in conditiile art. 40 din Codul de procedura penala si art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003, in masura in care acele cauze au fost inregistrate pe rolul instantelor militare inainte de intrarea in vigoare a legii mentionate si, respectiv, al instantelor civile daca procesele au fost inregistrate pe rolul instantelor militare ulterior.
(Decizie nr. XXVI din 16 aprilie 2007 privind recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la competenta de solutionare a cauzelor avand ca obiect infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal sau alte infractiuni in legatura cu indatoririle de serviciu, savarsite de personalul militar al fostei Directii Generale a Penitenciarelor inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 772 din 14 noiembrie 2007)