Intrebare:
Cu privire la desfasurarea activitatii in strainatate de catre angajatul roman al unei societati (persoana juridica) romane care presteaza servicii in strainatate, care este reglementarea legala a acestui tip de activitate, cum se aplica in acest caz prevederile legislatiei muncii si cele referitoare la munca in strainatate.
Raspuns:
Stabilirea locului muncii in strainatate
In conditiile in care angajatul societatii romanesti urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate (dupa caz, la punctul de lucru sau reprezentanta angajatorului roman), prima obligatie a angajatorului este de a-l informa in legatura cu aspectele prevazute la art. 18 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare si de a incheia un act aditional la contractul individual de munca al acestuia in care sa prevada durata perioadei de munca care va fi prestata in strainatate, moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatea de plata, respectiv prestatiile suplimentare in bani sau natura de care va beneficia angajatul pe durata prestarii activitatii in strainatate.
Dupa caz, se poate stabili ca reprezentanta angajatorului sa plateasca integral drepturile salariale ale acestui angajat, in moneda tarii respective – situatie in care regimul fiscal al acestor venituri va fi cel aplicabil reprezentantei, in functie de legislatia statului pe teritoriul caruia functioneaza.
Trimiterea temporara in strainatate in vederea efecuarii unor lucrari in interesul angajatorului - Delegarea
In acest caz, se vor aplica dispozitiile Codului muncii privitoare la institutia delegarii, potrivit art. 42 – 44 din Codul muncii, respectiv dispozitiile H.G. nr. 518/1995, cu modificarile si completarile ulterioare (act normativ obligatoriu pentru salariatii institutiilor publice si recomandat agentilor economici din sfera privata).
Personalul delegat in aceste conditii va beneficia in tara de salariul stabilit potrivit contractului individual de munca pe toata durata deplasarii, iar in strainatate va beneficia de o indemnizatie zilnica in valuta (diurna), si o suma zilnica in valuta numita plafon de cazare, in limita careia isi va acoperi cheltuielile de cazare (daca angajatorul nu ofera conditii de cazare in statul respectiv).
Cuantumul zilnic al diurnei, respectiv al plafonului de cazare sunt stabilite prin hotarare de Guvern pentru fiecare stat in parte.
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Portal Codul Muncii
250 Modele Fise de Post
40 Modele de Regulament Intern
In tara veti putea deduce diurna acordata in aceste conditii in limita a de 2,5% ori nivelul stabilit prin H.G. nr. 518/1995 pentru statul respectiv, nuamai daca ati realizat profit in exercitiul financiar curent si cel precedent.
Detasarea in strainatate
In cazul detasarii unui salariat in strainatate, raporturile de munca ale acestuia la unitatea din Romania vor fi suspendate, salariatul urmand a trece pe statul de plata al angajatorului strain (persoana juridica diferita de angajatorul din Romania), urmand a se aplica reglementarea institutiei detasarii potrivit art. 45 si urmatoarele din Codul muncii.
In majoritatea tarilor apartinand U.E., detasarea presupune obtinerea unui permis de munca in statul de care apartine unitatea cesionara.
In privinta drepturilor care trebuiesc acordate salariatului detasat la unitatea cesionara, daca aceasta se gaseste in interiorul U.E., vor fi respectate dispozitiile legislatiei nationale care urmeaza Diectiva Parlamentului European si a Consiliului 96/71/CE din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii.
In baza acestei directive, unitatea cesionara va acorda salariatului drepturile stabilite de legislatia statului pe care se gaseste cu privire la timpul de munca, durata concediului de odihna, salariul minim.