5. Conditii impuse angajatorilor

Legea impune angajatorului anumite conditii pentru a putea mentine acordarea subventiei la incadrarea absolventilor:

Mentinerea in munca a absolventilor cel putin 3 ani de la data incadrarii

Subventia pentru incadrarea in munca a absolventilor are ca scop ocuparea pe termen mediu sau lung a fortei de munca. De aceea, art. 83 din Legea nr. 76/2002, si in acelasi timp art. 100 din Hotararea Guvernului nr. 377/2002, stabilesc obligatia angajatorului

beneficiar al subventiei de a mentine raporturile de munca sau de serviciu cu respectivii absolventi pe o perioada de cel putin 3 ani de la data incadrarii acestora.

Pentru a preintampina orice fel de neintelegeri de natura subiectiva, art. 83 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 enumera limitativ motivele de incetare a raporturilor de munca sau de serviciu ale absolventului, a caror interventie anterior termenului de 3 ani atrage obligatia angajatorului de a restitui subventia acordata. Aceste motive sunt generate in principiu de culpa angajatorului, independent de conduita sau calitatile profesionale ale angajatului.

IMPORTANT!
In cazul in care absolventul pe care l-ati angajat nu corespunde profesional ori nu are un comportament adecvat la locul de munca, il puteti concedia pentru necorespundere profesionala ori disciplinar, dupa efectuarea cercetarii disciplinare prealabile (in conditiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, respectiv Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public).

Singura consecinta va fi incetarea numai pentru viitor a platii subventiei acordate pentru incadrarea absolventului respectiv, in temeiul art. 98 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 377/2002, care dispune ca subventia se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat de absolvent.

Motivele de incetare a raporturilor de munca ale absolventului in interiorul termenului de 3 ani, a caror interventie atrage sanctionarea angajatorului

Angajatorii care incheie cu absolventul un contract individual de munca pe durata nedeterminata, in conditiile art. 12 alin. (1) din Codul muncii, nu pot inceta raporturile de munca anterior termenului de 3 ani de la data incadrarii din urmatoarele motive:

Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR

Vezi AICI detalii

1) Acordul partilor (art. 55 lit. b) din Codul muncii)

Ce puteti face, in calitate de angajator beneficiar al subventiei pentru incadrarea unui absolvent, daca absolventul prezinta inaintea

expirarii termenului de 3 ani o cerere de incetare a raporturilor de munca intemeiata pe art. 55 lit. b) din Codul muncii?

SFATUL NOSTRU
Va sfatuim sa nu acceptati oferta angajatului de incetare a raporturilor de munca prin acordul partilor. In acest caz, cererea angajatului se va transforma in demisie, reprezentand acel act unilateral de vointa al salariatului prin care se aduce la cunostinta angajatorului incetarea contractului individual de munca.

Care vor fi efectele demisiei absolventului?

a) Angajatul va avea obligatia de a respecta termenul de preaviz convenit de parti in cadrul contractului individual de munca. Potrivit art. 79 alin. (4) din Codul muncii, durata preavizului nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

b) Demisia angajatului, reglementata de art. 79 din Codul muncii, nu este prevazuta in cadrul art. 83 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 ca fiind unul din cazurile de incetare a raporturilor de munca anterior expirarii termenului de 3 ani, care atrage sanctionarea angajatorului beneficiar al subventiei.

Mai mult decat atat, angajatorul va beneficia de subventia platita din bugetul asigurarilor pentru somaj pe toata durata preavizului acordat de angajat.

c) In luna calendaristica ulterioara incetarii raporturilor de munca ale absolventului ca urmare a demisiei, angajatorul va avea obligatia de a completa rubrica „Observatii“ din cadrul tabelului nominal cu absolventii institutiilor de invatamant incadrati in munca.

In cadrul acestei rubrici, angajatorul va completa motivul incetarii raporturilor de munca cu absolventul, anume art. 79 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
De la data la care s-a produs incetarea contractului de munca, angajatorul nu va mai avea dreptul la subventia prevazuta de art. 80 din Legea nr. 76/2002, fara a avea nici o alta obligatie fata de absolventul demisionar ori fata de bugetul asigurarilor pentru somaj.

2) Dizolvarea angajatorului persoana juridica (art. 56 lit. c) din Codul muncii)

Daca data la care se produce dizolvarea angajatorului este anterioara termenului de 3 ani, in interiorul caruia angajatorul beneficiar al subventiei de incadrare are obligatia mentinerii raporturilor de munca cu absolventul, plata subventiei va inceta la data dizolvarii, iar angajatorul va restitui subventiile primite.

IMPORTANT!
In toate cazurile de dizolvare a angajatorului – persoana juridica, in afara de restituirea subventiei acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorul va avea obligatia stabilita prin dispozitiile art. 76 alin. (2) lit. b) din Contractul colectiv de munca la nivel national de a acorda angajatului o compensatie de 50% din salariul lunar, in afara drepturilor salariale cuvenite la zi.

Care sunt situatiile reglementate in mod expres de legi speciale, care duc la dizolvarea angajatorilor – persoane juridice, antrenand incetarea de drept a raporturilor de munca ale angajatilor acestora?

Dizolvarea unei societati comerciale – persoana juridica se produce in principiu prin interventia unuia din cazurile enumerate in cadrul art. 222 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

– trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
– imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; dizolvarea
– declararea nulitatii societatii;
– hotararea adunarii generale;
– hotararea instantei, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum si in cazul neintelegerilor grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii;
– falimentul societatii. Dizolvarea se va pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului;
– alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

IMPORTANT!
La data la care hotararea instantei prin care se constata dizolvarea societatii comerciale devine irevocabila, contractele individuale de munca ale absolventilor incadrati in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002 vor inceta de drept. De la aceea data, angajatorul va avea obligatia restituirii subventiei primita din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru incadrarea in munca a absolventilor.

Dizolvarea unei fundatii – persoana juridica se produce in special prin interventia unuia din cazurile enumerate in cadrul art. 54 alin. (2), art. 58 si art. 59 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare:

– de drept, la implinirea duratei pentru care a fost constituita;
– de drept, in situatia realizarii sau, dupa caz, a imposibilitatii realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
– de drept, in situatia imposibilitatii constituirii consiliului director in conformidizolvarea tate cu statutul sau, daca aceasta situatie dureaza mai mult de 1 an de la data la care fundatiei adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia constituit;
– prin hotararea instantei de judecata, cand scopul sau activitatea desfasurata a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
– prin hotararea instantei de judecata, cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
– prin hotararea instantei de judecata, cand este urmarit un alt scop decat cel declarat;
– prin hotararea instantei de judecata, in cazul insolvabilitatii.

Dizolvarea unei asociatii – persoana juridica se produce in special prin interventia unuia din cazurile enumerate in cadrul art. 54 alin. (1), art. 55 si art. 56 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000:

– de drept, ori prin hotararea instantei de judecata competente, in cazurile prevazute de lege pentru dizolvarea fundatiilor;
– de drept, in situatia imposibilitatii constituirii adunarii generale sau a constidizolvarea tuirii consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie asociatiei dureaza mai mult de 1 an de la data la care adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia constituit;
– de drept, in situatia reducerii numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni;
– prin hotararea adunarii generale.

Constatarea dizolvarii de drept a asociatiilor si fundatiilor se realizeaza prin hotararea instantei de judecata.
In cazul asociatiilor, acestea se pot dizolva si prin hotararea adunarii generale.
Procesul-verbal al sedintei de dizolvare va fi depus in acest caz la sediul instantei competenta teritorial, pentru a fi inscris in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

IMPORTANT!
La data ramanerii irevocabile a hotararii instantei de judecata privind dizolvarea asociatiilor si fundatiilor, respectiv la data depunerii la sediul instantei a procesului-verbal al sedintei de dizolvare a asociatiei, aceste categorii de angajatori vor avea obligatia restituirii subventiilor primite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru incadrarea absolventilor.

3) Constatarea nulitatii absolute a contractului individual de munca al absolventului, de la data la care nulitatea a fost constatata (art. 56 lit. e) din Codul muncii)

In ce conditii poate interveni nulitatea contractului individual de munca incheiat intre angajatorul beneficiar al subventiei si absolvent?

Potrivit art. 57 alin. (1) din Codul muncii, nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.

Constatarea nulitatii contratului de munca se poate face fie prin acordul partilor, fie, atunci cand partile nu se inteleg, prin hotarare definitiva pronuntata de instanta de judecata. Potrivit dispozitiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, cererea de constatare a nulitatii unui contract individual de munca ori a unor clauze a acestuia, poate fi introdusa pe toata durata existentei respectivului contract.

Iata cateva din cazurile cele mai frecvente care atrag nulitatea contractului individual de munca:

• neindeplinirea conditiilor de studii pentru exercitarea unei anumite ocupatii

Astfel, un absolvent al scolii de arte si meserii nu va putea ocupa un post inclus in grupa majora nr. 2 a Clasificatiei Ocupatiilor din Romania, pentru care legea impune studii superioare de specialitate.

In scopul de a preveni angajarea unor absolventi in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002 pe posturi care nu corespund pregatirii

profesionale a acestora, a fost prevazuta obligatia angajatorilor care solicita subventia la incadrare, de a completa un tabel, din care

sa rezulte nivelul de studii al absolventului si in acelasi timp functia pe care acesta urmeaza sa o ocupe la angajatorul respectiv.

Obligatia angajatorului de completare a acestui tabel este prevazuta in cadrul art. 97 lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 377/2002, cu

modificarile si completarile ulterioare, iar modelul tipizat al tabelului este prezentat in cadrul anexei nr. 151 la
Hotararea Guvernului nr. 174/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

• neefectuarea controlului medical de specialitate la angajarea in munca a unei persoane, din care sa rezulte ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci

In aceasta situatie, nulitatea contractului individual de munca nu are caracter absolut, partile avand posibilitatea de a remedia lipsa certificatului medical la angajare. Acest lucru este prevazut in mod expres de art. 27 alin. (3) din Codul muncii, care dispune ca, in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca este apt de munca, contractul individual de munca ramane valabil.

IMPORTANT!
Ce se intampla in situatia in care angajatorul prevede in contractul individual de munca al absolventului una sau mai multe clauze care contravin dispozitiilor legale ori contractelor colective de munca aplicabile, ca de exemplu:
– prevederea unui numar de zile de concediu de odihna sub limita minima stabilita de Codul muncii ori Contractul colectiv de munca aplicabil;
– interdictia angajatului de a demisiona un anumit interval de timp etc.?

In acest caz, nu poate fi vorba despre o nerespectare a unor conditii legale pentru incheierea contractului individual de munca, de aceea contractul individual de munca ramane valabil, iar clauzele respective vor fi inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile, potrivit dispozitiilor art. 57 alin. (4) din Codul muncii.

Angajatorul va beneficia in continuare de subventia pentru incadrarea absolventului, prevazuta de art. 80 din Legea nr. 76/2002, insa absolventul – salariat va putea solicita despagubiri pentru prejudiciile suferite.

Indiferent de modalitatea in care a fost constatata nulitatea contractului individual de munca, prin acordul partilor ori prin hotararea instantei de judecata, daca nulitatea intervine anterior expirarii termenului de 3 ani de la incadrarea in munca a absolventului, angajatorul va trebui sa restituie subventia primita in temeiul art. 83 alin. (2) din Legea nr. 76/2002.

Ce se va intampla insa cu salariul platit de angajator absolventului pe toata durata contractului de munca a carui nulitate a fost declarata?

In acest caz, dispozitiile art. 57 alin. (5) din Codul muncii stabilesc ca persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acestei activitati, corespunzator modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu. Cum au fost indeplinite sarcinile de serviciu si, implicit, daca absolventul va putea pastra intregul salariu primit sunt aspecte care raman la aprecierea instantei de judecata.

4) Admiterea cererii de reintegrare in functia ocupata de absolvent a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate (art. 56 lit. f) din Codul muncii)

Aceasta situatie poate interveni atunci cand angajatorul dispune concedierea unui angajat pentru motive imputabile (ex. concedierea disciplinara) ori pentru motive neimputabile (ex. desfiintarea locului de munca), angajatul respectiv ataca in instanta decizia de concediere a angajatorului, iar inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive in acest litigiu, angajatorul incadreaza in munca pe postul respectiv un absolvent in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002.

Ulterior incadrarii in munca a absolventului, instanta pronunta o hotarare de reintegrare in munca a salariatului concediat in mod abuziv. In acest caz, contractul individual de munca al absolventului va inceta de drept in temeiul art. 56 lit. f) din Codul muncii, iar

angajatorul va trebui sa restituie subventia primita din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru incadrarea absolventului.

Totodata, angajatorul va trebui sa plateasca absolventului o compensatie de 50% din salariul lunar, in conformitate cu dispozitiile art. 76 alin. (2) lit. f) din Contractul colectiv de munca la nivel national.

In cazul in care instanta de judecata constata faptul ca o concediere a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, va dispune anularea concedierii si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate, respectiv cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul respectiv de la data concedierii pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti.

IMPORTANT!
Instanta nu va pronunta automat reintegrarea salariatului concediat netemeinic sau nelegal in postul ocupat anterior, in lipsa unei solicitari exprese in acest sens din partea acestuia! Aceasta dispozitie este consacrata de art. 78 alin. (2) din Codul muncii; in consecinta, reintegrarea salariatului concediat se va face numai daca acesta formuleaza in cererea sa de chemare in judecata ori ulterior o solicitare in acest sens.

Pentru a preveni in practica aparitia unor astfel de situatii, incadrarea absolventilor in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002 se poate face numai pe posturi care nu au fost reinfiintate mai devreme de 6 luni de la data incetarii raporturilor de munca pe motivul reducerii de personal (art. 53 din Hotararea Guvernului nr. 174/2002).

In acest caz, daca angajatul concediat pe motivul reducerii de personal ataca decizia de concediere si solicita reintegrarea in munca,

instanta se va pronunta in regim de urgenta asupra acestei cereri, potrivit art. 286 din Codul muncii. Astfel, cererea de reintegrare va fi solutionata inainte de trecerea termenului de 6 luni prevazut de lege in care angajatorul respectiv nu poate face noi angajari.

Din pacate, situatia descrisa mai sus reprezinta „cazul ideal“ in care reintegrarea in munca a salariatului concediat abuziv se produce intotdeauna anterior angajarii unei alte persoane pe postul respectiv.

Atentie! Obligatia angajatorului de a mentine vacanta postului timp de 6 luni este impusa de lege numai in cazul concedierilor pe motivul reducerii de personal.

Ce se intelege prin sintagma „incetarea raporturilor de munca pe motivul reducerii de personal“?

Aceasta se produce de regula prin concedierea unui salariat pentru motive care nu tin de persoana acestuia, in temeiul art. 65 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Ce se va intampla insa in cazul in care angajatorul concediaza disciplinar ori pentru necorespundere profesionala un angajat, in temeiul art. 61 lit. a), respectiv art. 61 lit. c) din Codul muncii?

Nefiind vorba despre cazuri de concediere pe motivul reducerii de personal, angajatorul nu va fi obligat sa astepte 6 luni de la vacantarea postului respectiv, avand posibilitatea de a incadra imediat un absolvent pe acel post si de a solicita subventia prevazuta de art. 80 din Legea nr. 76/2002.

Daca angajatul concediat disciplinar ori pentru necorespundere profesionala ataca in instanta decizia de concediere si obtine reintegrarea in munca, contractul individual de munca al absolventului va inceta de drept, iar angajatorul va restitui integral subventia primita.

Acest lucru este posibil avand in vedere faptul ca, in situatiile in care concedierea intervine pentru motive imputabile angajatului, legea nu poate impune angajatorului nemultumit de atitudinea ori capacitatea profesionala a angajatului sa mentina ori sa nu reinfiinteze postul acestuia o anumita perioada de timp.

5) Motive care nu tin de persoana salariatului (art. 65 din Codul muncii)

a) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului este determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de absolvent ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii unitatii angajatoare. Legea prevede ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva, iar cauza de desfiintare sa fie reala si serioasa, fiind dictata de necesitatile reorganizarii activitatii angajatorului.

In cazul in care un angajator incadreaza in munca un absolvent al unei institutii de invatamant, solicitind acordarea subventiei din bugetul asigurarilor pentru somaj, iar anterior termenului de 3 ani prevazut de lege desfiinteaza postul respectiv, se vor ridica numeroase semne de intrebare asupra capacitatii respectivului angajator de a-si gestiona activitatea economica si de personal.

Prin acordarea subventiei se urmareste facilitarea accesului absolventului pe piata muncii, acesta urmand a beneficia de stabilitate in munca cel putin in intervalul de 3 ani prevazut de art. 83 alin. (1) din Legea nr. 76/2002.

Concedierea absolventului din motive economice contravine in mod vadit scopului acordarii subventiei de incadrare; astfel, angajatorul care nu si-a evaluat in mod corect situatia economica ori tehnica la momentul solicitarii subventiei va trebui sa restituie sumele incasate agentiei de ocupare a fortei de munca.

In acelasi timp, angajatorul va plati angajatului disponibilizat in aceste conditii o compensatie de 50% din salariul lunar, potrivit dispozitiilor art. 76 alin. (2) lit. a) din Contractul colectiv de munca la nivel national.

b) Absolventul poate invoca faptul ca angajatorul a desfiintat locul sau de munca in mod abuziv, solicitand reintegrarea in munca in conditiile art. 78 alin. (2) din Codul muncii.

Ce se va intampla cu subventia de incadrare, in situatia in care absolventul concediat in mod abuziv obtine o hotarare judecatoreasca de reincadrare in munca?

Legea nu reglementeaza aceasta situatie de exceptie. Avand in vedere faptul ca prin hotararea instantei se dispune de fapt o repunere a partilor in situatia anterioara emiterii actului de concediere, angajatorul ar putea sa solicite reluarea platii subventiei acordate pentru incadrarea respectivului absolvent.

Perioada de timp scursa intre emiterea deciziei de concediere abuziva si hotararea instantei de reintegrare a absolventului va putea fi considerata in acest caz o suspendare a raporturilor de munca ale absolventului, care duce, in conditiile art. 98 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 377/2002, modificata si completata, la suspendarea acordarii subventiei de incadrare.

Motivele de incetare a raporturilor de serviciu ale absolventului in interiorul termenului de 3 ani, a caror interventie atrage sanctionarea angajatorului Pentru functiile publice stabilite pentru fiecare autoritate si institutie publica in parte, absolventi ai unor institutii de invatamant pot fi numiti in aceste functii in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, urmand a desfasura activitati care implica exercitarea prerogativelor de putere publica.

Autoritatile si institutiile publice care incadreaza absolventi, solicitand subventia prevazuta de art. 80 din Legea nr. 76/2002, trebuie sa mentina raporturile de serviciu ale acestora 3 ani de la data incadrarii. Motivele de incetare a raporturilor de serviciu ale absolventilor interzise autoritatilor publice in interiorul acestui termen sunt prevazute de asemenea in mod expres si limitativ de art. 83 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002.

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici a fost republicata, ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 107/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Din aceste considerente, art. 83 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 in forma initiala, care enumera cazurile de incetare a raporturilor de serviciu interzise autoritatilor publice in interiorul termenului de 3 ani, nu a tinut cont de schimbarea numerotarii textelor din Legea nr. 188/1999.

In prezent, acest aspect a fost reglementat odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 144/2005.

1) Incetarea raporturilor de serviciu nu se poate produce prin acordul partilor, consemnat in scris, in conditiile art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicata.

Asemanator situatiei angajatorilor din sfera privata care incadreaza absolventi ai unor institutii de invatamant, conducatorul autoritatii publice nu va putea accepta in interiorul unui termen de 3 ani oferta absolventului – functionar public de incetare a raporturilor de serviciu prin acordul partilor.

Singura posibilitate pentru absolventul – functionar public de a initia incetarea raporturilor de serviciu fara a fi antrenata sanctionarea institutiei ori autoritatii publice angajatoare o constituie prezentarea demisiei cu respectarea unui termen de preaviz de 30 de zile calendaristice.

In luna calendaristica ulterioara incetarii raporturilor de serviciu ale absolventului – functionar public ca urmare a demisiei, autoritatea sau instititutia publica angajatoare va completa rubrica „Observatii“ din cadrul tabelului nominal cu absolventii institutiilor de invatamant incadrati in munca. In cadrul acestei rubrici, autoritatea sau institutia publica angajatoare va mentiona demisia in conditiile art. 84 alin. (6) din Legea nr. 188/1999, republicata, ca fiind motivul incetarii raporturilor de serviciu.

De la data incetarii raporturilor de serviciu prin demisie ale absolventului – functionar public, institutia sau autoritatea publica angajatoare nu va mai avea dreptul la subventia prevazuta de art. 80 din Legea nr. 76/2002, fara a avea obligatia de restituire a subventiei primite pana la aceea data din bugetul asigurarilor pentru somaj.

2) Incetarea raporturilor de serviciu nu se poate produce de drept, ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, nulitate in conditiile art. 84 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 188/1999, republicata (anterior republicarii Statutului functionarilor publici, acest motiv de incetare a raporturilor de serviciu era reglementat de art. 90 alin. (2) lit. e) din lege).

IMPORTANT!
Dac a in situatia angajatilor care presteaza activitate lucrativa in baza unui contract individual de munca incheiat in conditiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, constatarea nulitatii acestui contract se face de regula prin acordul partilor si numai daca partile nu se inteleg prin hotarare a instantei de judecata, in cazul functionarilor publici acest lucru nu este posibil. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 84 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 188/1999, republicata, constatarea nulitatii actului de numire a functionarului public se poate face numai prin intermediul unei hotarari judecatoresti definitive.

Care sunt situatiile in care instanta judecatoreasca pronunta nulitatea actului de numire a unui functionar public? La fel ca in situatia nulitatii contractului individual de munca, si nulitatea actului de numire a unui functionar public intervine in cazul nerespectarii oricareia dintre conditiile legale necesare pentru numirea in functie a unei persoane. Cele mai frecvente cauze care atrag nuliatea actului de numire in functie a unui functionar public sunt urmatoarele:

• constatarea neindeplinirii de catre functionar a conditiilor de studii necesare conditii incadrarii intr-una din cele trei clase de functii publice reglementate prin de studii dispozitiile art. 8 din Legea nr. 188/1999, republicata;

• constatarea neindeplinirii de catre functionar a conditiilor de vechime in specialitate corespunzatoare functiei publice, necesare numirii acestuia intr-o conditiifunctie publica definitiva, intr-un grad profesional superior sau intr-o functie de vechime publica de conducere, potrivit art. 10 alin. (3) lit. b), art. 57, respectiv art. 58 din Legea nr. 188/1999, republicata;

• constatarea neindeplinirii de catre functionar a oricareia din conditiile legale de ocupare a unei functii publice, prevazute in cadrul art. 50 din Legea nr. 188/1999, republicata.

De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de constatare a nulitatii actului administrativ de numire in functie a absolventului – functionar public, autoritatea sau institutia publica angajatoare va avea obligatia restituirii subventiei primite in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002.

3) Incetarea raporturilor de serviciu nu se poate produce de drept, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre absolventul – functionar public, de catre un functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate in conditiile art. 84 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 188/1999, republicata. (Anterior republicarii Statutului functionarilor publici, acest motiv de incetare a raporturilor de serviciu era reglementat de art. 90 alin. (4) lit. c) din lege.)

In acest caz, reintegrarea functionarului public eliberat din functie sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate se va produce de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare. La aceeasi data va inceta de drept raportul de serviciu al absolventului – functionar public care ocupa postul respectiv, iar autoritatea sau institutia publica angajatoare va avea obligatia de a restitui subventia primita din bugetul asigurarilor pentru somaj in vederea incadrarii absolventului.

In situatia in care raporturile de serviciu ale unui functionar public inceteaza datorita admiterii cererii de reintegrare pe postul respectiv a unui alt functionar public, autoritatea sau institutia publica angajatoare are obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici lista tuturor functiilor publice vacante (art. 86 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicata). In cazul in care va fi identificata o functie publica vacanta care corespunde calificarii absolventului, acesta va fi transferat pe functia respectiva la cerere sau in interesul serviciului.

Ce se intampla cu subventia primita din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru incadrarea respectivului absolvent, in cazul in care acesta este transferat pe o functie publica vacanta?

a) Daca transferul absolventului se face pe o functie publica vacanta in cadrul aceleiasi autoritati ori institutii publice angajatoare, aceasta va continua sa beneficieze de subventia acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj.

b) Daca transferul absolventului se face pe o functie publica vacanta la o alta autoritate sau institutie publica, situatia este ceva mai complexa. In acest caz nu se poate vorbi despre o incetare, ci numai despre o modificare a raporturilor de serviciu ale absolventului – functionar public si in consecinta nu va inceta plata subventiei acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Beneficiarul subventiei va fi insa in acest caz autoritatea sau institutia publica la care s-a efectuat transferul respectivului absolvent.

Aceasta solutie nu este prevazuta in mod expres de Legea nr. 76/2002, insa rezulta din interpretarea dispozitiilor Legii nr. 188/1999, privitoare la transfer, ca modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici.

Sanctiuni

Sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate angajatorului in cazul incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale absolventului inainte de curgerea unui termen de 3 ani de la data incadrarii in munca a acestuia sunt prevazute in cadrul art. 83 alin. (2) din Legea nr. 76/2002. Sanctiunile vor fi aplicate numai in cazul in care incetarea raporturilor de munca sau de serviciu se produce din motivele prevazute limitativ de lege.

IMPORTANT!
Potrivit dispozitiilor normative care reglementeaza acordarea facilitatilor pentru incadrarea in munca a absolventilor, intotdeauna va fi sanctionat angajatorul pentru incetarea raporturilor de munca sau de serviciu din motivele enumerate de lege.

Absolventul nu poate fi tras la raspundere in nici unul din cazurile de incetare a raporturilor de munca sau de serviciu care atrag sanctiunile prevazute de Legea nr. 76/2002. Mai mult decat atat, daca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, absolventul va putea solicita acest sprijin financiar agentiei pentru ocuparea fortei de munca unde este inregistrat.

Acest lucru se explica prin faptul ca, in nici unul din cazurile de incetare a raporturilor de munca sau de serviciu care atrag sanctiunile prevazute de lege, nu poate fi retinuta o culpa a absolventului salariat.

Sanctiunile aplicabile angajatorului, stabilite de art. 83 alin. (2) si art. 851 din Legea nr. 76/2002, respectiv art. 100 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 377/2002, le vom analiza in continuare:

1) Angajatorul va fi obligat sa restituie in totalitate agentiei pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate cu titlu de subventie pentru fiecare absolvent afectat de incetarea raporturilor de munca sau de serviciu.

Odata cu restituirea integrala a subventiei primite, angajatorul va trebui sa achite agentiei pentru ocuparea fortei de munca, dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu cu absolventul. Dobanda se va raporta la cuantumul total al sumei primite cu titlu de subventie.

Sanctiunea restituirii subventiei primite din bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazuta de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, se aplica retroactiv si are caracter individual. Astfel, daca angajatorul respectiv beneficiaza de subventie pentru trei absolventi incadrati, iar anterior termenului de 3 ani intervine incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ale unuia dintre acestia din motivele prevazute de lege, angajatorul va restitui cuantumul subventiei incasate numai pentru respectivul absolvent.

IMPORTANT!
Daca angajatorul refuza sau intarzie sa restituie subventia primita in mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, debitele se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca, care constituie titluri executorii (art. 47 din Legea nr. 76/2002).

2) Angajatorul nu va mai putea beneficia de o noua subventie din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru incadrarea in munca a

absolventilor unor institutii de invatamant pe o perioada de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de refuz subventie serviciu.

Aceasta sanctiune, prevazuta de art. 851 din Legea nr. 76/2002, se aplica numai pentru viitor si are caracter general. Astfel, daca angajatorul beneficiaza de subventie pentru incadrarea unui absolvent, iar anterior termenului de 3 ani intervine incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ale acestuia din motivele prevazute de lege, respectivul angajator nu va putea solicita timp de 2 ani nici un fel de subventii din bugetul asigurarilor pentru somaj.

IMPORTANT!
In categoria subventiilor pe care angajatorul nu le va putea solicita in acest interval de timp nu sunt incluse numai subventiile acordate pentru incadrarea absolventilor in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002, ci si subventiile acordate angajatorilor pentru incadrarea somerilor de peste 45 de ani, a somerilor intretinatori unici de familie si a somerilor cu handicap, in conditiile art. 85 din lege.

Dispozitiile art. 1161 din Legea nr. 76/2002 reglementeaza controlul respectarii obligatiilor asumate de angajatorii beneficiari ai subventiilor, privind incadrarea in munca, respectiv mentinerea in munca a absolventilor.

IMPORTANT!
Controlul urmeaza a fi efectuat numai de organele cu atributii de control din cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. In consecinta, nici un alt organ de control din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, respectiv din cadrul Inspectiei Muncii, nu va putea controla respectarea acestor conditii.