In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la nerespectarea de catre agentul constatator, in momentul incheierii procesului-verbal, a obligatiei de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca nerespectarea de catre agentul constatator a obligatiei la care se refera art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, atrage nulitatea absoluta a procesului-verbal de constatare a contraventiei.
S-a motivat ca, din moment ce aceste dispozitii contin norme imperative, de ordine publica, ce rezulta atat din importanta institutiei juridice reglementate, cat si din forta probanta conferita de lege procesului-verbal de constatare a contraventiei, se impune ca nerespectarea lor sa fie sanctionata cu nulitatea absoluta a actului incheiat.
Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca, atata vreme cat neindeplinirea de catre agentul constatator a obligatiei de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare nu se regaseste intre cazurile de nulitate absoluta strict si limitativ prevazute in cuprinsul art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa se considere ca o atare omisiune nu ar putea sa atraga decat nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei ce a fost incheiat in astfel de conditii.
Ca urmare, s-a decis ca pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei este necesar ca reclamantul-contravenient sa dovedeasca nu numai ca agentul constatator si-a incalcat obligatia de a-i aduce la cunostinta dreptul de a face obiectiuni, ci si ca aceasta incalcare i-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legale incidente in materia ce face obiectul recursului in interesul legii.
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
(Decizie nr. XXII din 19 martie 2007 privind recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la consecintele nerespectarii cerintelor inscrise in art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 833 din 5 decembrie 2007)