Intrati intr-o lunga perioada electorala, politicienii si, prin ricoseu, oamenii de presa si comentatorii au puricat pe toate fatetele proiectul legii vizand marirea punctului de pensie. Dupa aproape 18 de ani de la momentul in care s-a plecat pe drumul restructurarii societatii romanesti pe principiile economiei de piata discutia, desi pornita pe filiera politico-electorala are o importanta deosebita. Este vorba de aducerea in prim-planul dezbaterilor a unei realitati sociale ingrijoratoare, si anume situatia financiara dificila in care se gasesc mare parte din cei aproximativ 5 milioane de pensionari.
Faptul ca guvernele succesive ce s-au perindat in cei 18 ani nu au reusit sa amelioreze aceasta situatie este cu atat mai grav, cu atat mai mult cu cat Constitutia Romaniei prevede la articolul 47 ca statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
Pe de alta parte, perpetuarea starii de pauperitate la un segment atat de important al populatiei este de natura sa mineze increderea sa in oportunitatile antrenate de aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.
Discutiile aprinse referitoare la cresterea substantiala a punctului de pensie s-au centrat asupra surselor care sa asigure aceasta crestere. S-a precizat de catre initiatorii legii ca acestea sunt cele ce provin din cresterea economica. Sa speram ca in viitorii ani cresterea economica va fi la nivelul celei prognozate si va fi una sanatoasa si nu financiar speculativa.
Este dezirabil, totodata, ca autoritatile guvernamentale competente sa fie in masura sa continue, in paralel, tendinta de micsorare a gradului de impozitare a fortei de munca.
In acest sens, trebuie sa mentionam ca Banca Mondiala, intr-un studiu intitulat "Programul de dezvoltare umana in Romania", a ajuns la concluzia ca una dintre cauzele productivitatii muncii din tara noastra este impozitarea ridicata a fortei de munca. Aceasta este una dintre cele mai greu impozitate din Europa, cheltuielile totale cu asigurarile sociale (pensii, sanatate, somaj, accidente de munca si handicap) reprezantand jumatate din salariul brut.
Valoarea ridicata a contributiilor platite atat de angajat, cat si de angajator in Europa plaseaza Romania pe locul sase din 26 tari, cu 46,25%, fiind depasita numai de Olanda, Cehia, Franta, Albania si Polonia. La polul opus se afla Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde contributiile cumuleaza mai putin de 30%.
"Contributiile semnificative sporesc costurile nesalariale aferente activitatilor profesionale si pot avea efecte adverse asupra crearii de locuri de munca si, prin extensie, asupra posibilitatilor de sustinere a planului de pensii acordate de la bugetul de stat", se spune in studiul Bancii Mondiale.
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
40 Modele de Regulament Intern
Codul muncii si Legea Dialogului Social
Asadar, parafrazandu-l pe un erou al lui Caragiale, din doua una domnilor: daca micsoram contributiile sociale, afectam bugetul de asigurari sociale, daca nu micsoram contributiile sociale nu favorizam crearea de noi locuri de munca si nu scoatem veniturile salariale „la vedere”.
Ca atare, Guvernul va trebui sa fie unul profesionist in gasirea unor surse cat mai diverse si sustenabile, pe langa cresterea economica, care sa acopere necesara marire de pensii.