10 reguli SSM la birou: ce NU ai voie sa faci la locul de munca?

Reguli SSM care trebuie respectate la birou

 1. Nu poti ignora instructiunile SSM primite de la angajator
 

Prima obligatie a salariatului este sa lucreze conform instruirii primite si regulilor stabilite pentru postul sau, chiar daca activitatea desfasurata pare lipsita de riscuri.

Art. 22 din Legea nr. 319/2006 stabileste ca fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea potrivit pregatirii si instruirii sale si instructiunilor primite de la angajator, astfel incat sa nu puna in pericol propria persoana sau alte persoane. Art. 23 completeaza aceasta regula si obliga lucratorul sa isi insuseasca si sa respecte legislatia SSM si masurile adoptate pentru aplicarea acesteia.

Prin urmare, un salariat nu poate decide ca anumite reguli SSM nu i se aplica pentru simplul motiv ca lucreaza la calculator si nu opereaza utilaje periculoase.

Angajatorul, la randul sau, nu se poate limita la existenta unor documente SSM intr-un dosar. Acesta trebuie sa asigure informarea si instruirea lucratorilor si sa controleze daca masurile stabilite sunt cunoscute si respectate in practica, iar Legea nr. 319/2006 il obliga sa stabileasca atributiile si raspunderile SSM inclusiv prin fisa postului.

2. Nu folosi echipamentele electrice necorespunzator si nu face improvizatii la instalatii
 

Calculatoarele, imprimantele, copiatoarele, prelungitoarele, prizele, aparatele de aer conditionat si celelalte echipamente electrice trebuie utilizate conform destinatiei lor si instructiunilor primite.

Legea nr. 319/2006 prevede la art. 23 ca lucratorii trebuie „sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele” si celelalte mijloace de productie.

In acelasi timp, HG nr. 1.091/2006 stabileste ca instalatiile electrice trebuie proiectate si construite astfel incat sa nu creeze pericol de incendiu sau explozie si ca lucratorii trebuie protejati impotriva riscului de accidentare prin contact direct sau indirect cu instalatia electrica.

In practica, salariatul nu ar trebui sa repare singur prize, cabluri, tablouri electrice sau aparate pentru care nu are competenta, sa continue sa foloseasca un cablu deteriorat, sa improvizeze conexiuni electrice ori sa intervina asupra unui echipament despre care stie ca prezinta o defectiune.

Daca observa o priza deteriorata, un cablu care se incalzeste, scantei, miros de ars sau orice alta situatie periculoasa, obligatia sa este sa anunte imediat angajatorul sau persoana desemnata in domeniul SSM.

Angajatorul trebuie sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si sa ia masuri pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor identificate.

 3. Nu bloca iesirile de urgenta, caile de evacuare sau accesul la mijloacele de stingere a incendiilor
 

O cutie cu documente lasata pe hol, un dulap amplasat in fata unei usi de evacuare sau mobilierul depozitat pe o cale de acces pot deveni probleme serioase in cazul unui incendiu sau al unei evacuari.

HG nr. 1.091/2006 stabileste foarte clar ca „caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere”, iar caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie eliberate de obstacole pentru a putea fi folosite in orice moment. Usile de iesire de urgenta nu trebuie incuiate astfel incat sa impiedice deschiderea lor imediata.

Aceeasi hotarare impune existenta unor dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor, in functie de caracteristicile locului de munca, si stabileste ca dispozitivele neautomatizate trebuie sa fie usor accesibile si simplu de manevrat.

Prin urmare, salariatii nu trebuie sa transforme holurile si traseele de evacuare in spatii de depozitare si nu trebuie sa mute, sa acopere sau sa blocheze extinctoarele si celelalte dispozitive de interventie.

Angajatorul trebuie sa organizeze masurile de evacuare si stingere a incendiilor si sa desemneze lucratori care sa aplice aceste masuri, potrivit art. 10 din Legea nr. 319/2006.
 

 4. Nu lasa cabluri, obiecte sau lichide in zone in care pot provoca accidente
 

Unul dintre cele mai frecvente riscuri in activitatea de birou este caderea la acelasi nivel, care poate aparea din cauza cablurilor intinse pe culoare, obiectelor lasate in zonele de circulatie, pardoselilor deteriorate sau suprafetelor umede si alunecoase.

HG nr. 1.091/2006 prevede ca pardoselile trebuie sa fie lipsite de proeminente, gauri sau inclinari periculoase si trebuie sa fie „fixe, stabile si nealunecoase”. De asemenea, suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor trebuie curatate si intretinute astfel incat sa existe conditii corespunzatoare de igiena.

Pentru salariat, regula practica este simpla. Nu lasa cabluri, cutii, genti, scaune, bibliorafturi sau alte obiecte pe culoarele pe care circula colegii si semnaleaza imediat o pardoseala deteriorata, un lichid varsat sau o alta situatie care poate provoca o cadere.

Angajatorul trebuie sa includa asemenea riscuri in evaluarea de risc si sa stabileasca masuri concrete de prevenire, deoarece obligatia generala prevazuta de Legea nr. 319/2006 este aceea de a combate riscurile la sursa si de a adapta locul de munca astfel incat activitatea sa se desfasoare in conditii de siguranta.
 

 5. Nu lucra la un post cu calculatorul amenajat necorespunzator fara sa semnalezi problema
 

Activitatea la calculator are propriile cerinte SSM, reglementate prin HG nr. 1.028/2006.

Angajatorul trebuie sa analizeze posturile de lucru si sa evalueze riscurile pentru vedere, problemele fizice si solicitarea mentala, dupa care trebuie sa ia masuri pentru remedierea riscurilor identificate.

Cerintele legale sunt concrete. Scaunul trebuie sa fie stabil, sa permita libertatea de miscare si sa ofere o pozitie confortabila, inaltimea sa trebuie sa poata fi reglata, iar spatarul trebuie sa poata fi inclinat si ajustat.

Masa trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru amplasarea flexibila a monitorului, tastaturii, documentelor si echipamentelor auxiliare, iar in fata tastaturii trebuie sa existe suficient spatiu pentru sprijinirea mainilor si bratelor. Monitorul trebuie sa poata fi orientat si inclinat cu usurinta, iar ecranul nu trebuie sa produca reflexii deranjante.

Salariatul trebuie sa utilizeze corect postul pus la dispozitie, dar trebuie si sa anunte problemele pe care le constata, cum ar fi un scaun defect, un monitor pozitionat necorespunzator, un birou care nu permite o pozitie normala sau reflexii puternice pe ecran.

Responsabilitatea amenajarii corespunzatoare a postului nu poate fi transferata pur si simplu asupra angajatului, deoarece Legea nr. 319/2006 prevede ca angajatorul trebuie sa asigure securitatea si sanatatea lucratorilor „in toate aspectele legate de munca”.
 

 6. Nu organiza munca astfel incat salariatul sa stea permanent in fata ecranului fara intreruperi
 

Pentru persoanele care folosesc in mod obisnuit calculatorul pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru, HG nr. 1.028/2006 contine o obligatie expresa pentru angajator.

Art. 8 prevede ca angajatorul trebuie sa planifice sarcinile astfel incat folosirea zilnica a ecranului „sa fie intrerupta periodic prin pauze sau schimbari de activitate”, cu scopul reducerii suprasolicitarii.

Actul normativ nu stabileste o regula generala de tipul zece minute pauza dupa fiecare ora de lucru, valabila automat pentru toate birourile. Legea cere existenta unor intreruperi periodice sau a unor schimbari de activitate, iar organizarea concreta trebuie raportata la activitatea desfasurata, la evaluarea riscurilor si la masurile aplicabile postului respectiv.

Pentru angajator, acest lucru inseamna ca simpla existenta a calculatorului pe birou nu este suficienta. Activitatea trebuie organizata astfel incat sa reduca suprasolicitarea vizuala si fizica.

Pentru salariat, regula presupune respectarea modului de lucru si a pauzelor sau schimbarilor de activitate stabilite, deoarece acestea fac parte din masurile de prevenire si nu trebuie privite ca simple recomandari.
 

 7. Nu ignora iluminatul, temperatura, aerisirea sau reflexiile care iti afecteaza postul de lucru
 

Conditiile de mediu fac parte din SSM. HG nr. 1.091/2006 prevede ca locurile de munca trebuie sa beneficieze, pe cat posibil, de suficienta lumina naturala si de iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor. Temperatura din incaperile care contin posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman, iar in spatiile inchise trebuie asigurat suficient aer proaspat.

In cazul birourilor cu calculatoare, HG nr. 1.028/2006 impune suplimentar amenajarea posturilor astfel incat ferestrele si celelalte surse de lumina sa nu genereze straluciri orbitoare sau reflexii deranjante pe ecran, iar ferestrele trebuie sa permita diminuarea luminii naturale atunci cand este necesar.

Salariatul trebuie sa semnaleze situatiile care pot afecta sanatatea sau siguranta, de exemplu o instalatie de climatizare defecta, lipsa aerisirii, iluminarea insuficienta sau un post de lucru in care reflexiile impiedica utilizarea normala a monitorului.

Angajatorul trebuie sa verifice conditiile si sa ia masuri corespunzatoare, intrucat Legea nr. 319/2006 ii impune sa evalueze riscurile inclusiv atunci cand amenajeaza locurile de munca.

 8. Nu ignora problemele de vedere si controalele medicale legate de munca la calculator

Protectia ochilor este reglementata distinct pentru lucratorii care utilizeaza echipamente cu ecran de vizualizare.

HG nr. 1.028/2006 stabileste ca acesti lucratori trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii inainte de inceperea activitatii la ecran, ulterior la intervale regulate si atunci cand apar tulburari de vedere care pot fi provocate de activitatea desfasurata la ecran. Daca rezultatele indica necesitatea, lucratorul beneficiaza si de examen oftalmologic.

Prin urmare, un angajat care incepe sa aiba probleme de vedere asociate activitatii la calculator nu ar trebui sa ignore situatia, ci trebuie sa o semnaleze si sa urmeze procedura medicala corespunzatoare.

Mai general, art. 13 din Legea nr. 319/2006 obliga angajatorul sa angajeze persoane care sunt apte din punct de vedere medical pentru activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare si sa asigure ulterior controlul medical periodic.

 
9. Nu fuma in spatiile inchise ale locului de munca
 

Intr-un birou sau in alt spatiu inchis de la locul de munca, fumatul este interzis.

Legea nr. 349/2002 prevede expres ca fumatul este interzis in toate spatiile publice inchise si in spatiile inchise de la locul de munca, iar definitia acestor spatii include birourile, salile de sedinta, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile si alte incaperi din cladire.

Prin urmare, faptul ca intr-un anumit birou lucreaza putine persoane sau ca ceilalti colegi spun ca nu sunt deranjati nu inlatura interdictia legala.

Din perspectiva organizarii activitatii, angajatorul trebuie sa respecte aceasta interdictie si sa ia masurile necesare pentru aplicarea sa in spatiile pe care le administreaza.
 

 10. Nu ascunde un accident, o defectiune sau un pericol observat la locul de munca

Una dintre cele mai importante obligatii ale lucratorului este sa comunice imediat situatiile periculoase.

Art. 23 din Legea nr. 319/2006 prevede obligatia lucratorului de a comunica imediat angajatorului sau persoanelor desemnate orice situatie de munca despre care are motive intemeiate sa considere ca reprezinta un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. Lucratorul trebuie, de asemenea, sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria persoana.

Asadar, o priza care scoate scantei, un cablu deteriorat, o usa de evacuare blocata, o pardoseala care poate provoca o cadere, un echipament defect sau un incident care putea produce un accident nu trebuie ignorate doar pentru ca nimeni nu a fost ranit.

Mai mult, in cazul unui pericol grav si iminent, Legea nr. 319/2006 obliga angajatorul sa ofere lucratorilor posibilitatea de a opri lucrul si de a parasi imediat locul de munca pentru a ajunge intr-o zona sigura, iar angajatorul nu trebuie sa impuna reluarea lucrului atat timp cat pericolul continua sa existe, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.

Ce obligatii are angajatorul in materie de SSM

Respectarea normelor SSM nu reprezinta exclusiv responsabilitatea salariatului. Legea nr. 319/2006 stabileste ca regula generala ca „angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca”, iar contractarea unui serviciu extern de prevenire si protectie nu il exonereaza de aceasta responsabilitate.

Evaluarea riscurilor are un rol central, deoarece regulile aplicabile unei firme cu zece angajati care lucreaza exclusiv la calculator nu vor fi identice cu cele necesare intr-o societate in care, pe langa birouri, exista depozite, arhive, instalatii tehnice, spatii de productie sau activitati care presupun manipularea unor materiale.

Ce obligatii are salariatul vizavi de normele SSM

Salariatul trebuie sa respecte instruirea si instructiunile SSM, sa utilizeze corect echipamentele, sa nu inlature sau modifice arbitrar dispozitivele de securitate, sa comunice pericolele si deficientele observate, sa anunte accidentele suferite si sa coopereze cu angajatorul pentru mentinerea unui mediu de munca sigur. Aceste obligatii sunt prevazute expres de art. 22 si art. 23 din Legea nr. 319/2006.

Un aspect important este ca obligatiile salariatului nu inlatura responsabilitatea angajatorului. Legea spune expres ca obligatiile lucratorilor in domeniul SSM „nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului”.

De aceea, daca un birou este amenajat necorespunzator, instalatiile electrice sunt nesigure, iesirile de urgenta sunt blocate sau angajatii nu au fost instruiti corespunzator, angajatorul nu poate transfera intreaga raspundere asupra lucratorilor invocand pur si simplu obligatia acestora de a avea grija.

In acelasi timp, salariatul nu poate ignora masurile SSM puse la dispozitie de angajator si nici nu poate modifica dupa propria apreciere echipamentele, sistemele de protectie sau regulile stabilite pentru locul sau de munca.

Baza legala principala pentru aceste reguli este reprezentata de Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, HG nr. 1.425/2006 privind normele metodologice de aplicare a acesteia, HG nr. 1.091/2006 privind cerintele minime pentru locul de munca, HG nr. 1.028/2006 privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare si, in ceea ce priveste interdictia fumatului in spatiile inchise de la locul de munca, Legea nr. 349/2002.