LEGISLATIAMUNCII.RO
Cumulul de functii reprezinta executarea, in paralel, a doua sau mai multor contracte individuale de munca. In virtutea dreptului constitutional la munca, un salariat poate cumula doua sau mai multe contracte de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti. El se va numi „salariat cumulard”.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- Sensul notiunii de „functie” este aici acela de „contract de munca”.
- Astfel, potrivit art. 35 alin. (1) din Codul muncii, „orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavo rabil salariatului care isi exercita acest drept”.
- Textul, in redactarea sa actuala, contine asadar trei reguli distincte: dreptul de a cumula, interdictia suprapunerii programelor de munca si interdictia tratamentului nefavorabil. Fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Puteti prezenta inspectorilor toate aceste documente pe loc? Va oferim 160 de formulare editabile si 43 de documente editabile in domeniul salarizarii CADOU, care acopera orice situatie.
Completati-le si printati-le in doar cateva minute – rapid, fara stres, si cu siguranta ca totul este corect, vezi AICI
Cumul de functii si nesuprapunerea programelor de lucru - exceptii
Legiuitorul a prevazut situatii in care activitatile prestate in temeiul unor raporturi juridice distincte se pot desfasura concomitent.
Cea mai recenta priveste invatamantul superior. Legea nr. 133/2026 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2026 pentru modificarea si completarea unor acte normative si luarea unor masuri in domeniul educatiei a introdus in Legea invatamantului superior nr. 199/2023 art. 212¹, care la alin. (3) prevede: „Activitatile didactice si activitatile de cercetare desfasurate in cadrul contractelor de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv in acelasi interval de timp, atunci cand natura acestora permite integrarea didactica si stiintifica, fara ca aceasta suprapunere sa afecteze dreptul la remunerarea activitatilor de cercetare din bugetul contractelor respective”.
Pe acelasi mecanism functioneaza si activitatea integrata din invatamantul superior medical, unde cadrul didactic presteaza simultan activitate didactica si activitate de asistenta medicala in unitatea sanitara in care este incadrat (art. 76 alin. (4) din Legea invatamantului superior nr. 199/2023).
Dincolo de exceptiile exprese, aplicarea regulii ridica dificultati reale in cazul profesiilor in care activitatea nu se desfasoara dupa un program fix, la sediul angajatorului.
Exemplu
Un consilier juridic incheie contracte individuale de munca cu doi angajatori. Prezenta sa la un termen de judecata, intr-un dosar al primului angajator, ocupa un interval orar care se poate suprapune peste programul convenit cu al doilea. Tot astfel, un contabil care tine evidenta a doua societati lucreaza adesea in acelasi interval orar, iar delimi tarea celor doua programe este, practic, imposibila.
SFATUL NOSTRU
Recomandam angajatorilor aflati in aceasta situatie sa stabileasca in contractul individual de munca un program individualizat, in conditiile art. 118 din Codul muncii, care sa determine perioadele fixe in care salariatul se afla la dispozitia lor, lasand restul duratei zilnice la latitudinea acestuia. Se evita astfel atat aparenta de suprapunere, cat si dificultatile de proba in caz de control.
Interdictia tratamentului nefavorabil inseamna ca angajatorul nu poate refuza o promovare, nu poate diminua drepturile salariale, nu poate aplica o sanctiune disciplinara si nu poate dispune concedierea pentru motivul ca salariatul lucreaza si pentru un alt angajator. Un asemenea comportament ar constitui o incalcare a art. 35 alin. (1) teza a II-a, independent de aprecierea asupra suprapunerii programelor.
Consecinta practica este ca sunt lovite de nulitate nu numai clauzele care interzic expres cumulul, ci si cele care il descurajeaza sau il conditioneaza.
Exemplu
Sunt nule clauzele prin care:
– salariatul se obliga sa nu presteze activitate pentru niciun alt angajator pe durata contractului individual de munca;
– incheierea unui al doilea contract de munca este conditionata de acordul prealabil al angajatorului;
– se stipuleaza ca angajarea la un alt angajator constituie abatere disciplinara sau caz de incetare a contractului;
– salariatul se obliga la plata unei despagubiri in cazul in care se angajeaza si la un alt angajator.
ATENTIE!
Chiar daca, in prezent, Codul muncii nu mai cuprinde aceasta prevedere, obligatia salariatului de declarare a functiei de baza subzista, deoarece sunt aplicabile in continuare o serie de prevederi care diferentiaza unitatea de baza de cea de cumul.
Astfel, potrivit art. 10 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.045/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 24 din 9 ianuarie 2019, in cazul salariatilor angajati in baza unui contract individual de munca cu timp partial, precum si in cazul cumulului de functii, biletele de valoare, cu exceptia tichetelor cadou si tichetelor culturale, pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.
In cazul in care nu se poate stabili functia de baza, beneficiarul biletelor de valoare alege, in scris, angajatorul care ii va acorda biletele de valoare, avand obligatia de a transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare, si catre ceilalti angajatori optiunea realizata.
...mai multe despre cumulul functiilor si multe alte subiecte actuale, explicate pas cu pas de specialisti gasiti pe www.codulmunciicomentat.ro
Obtineti aici solutii complete si profesioniste pentru orice problema de legislatia muncii, vezi AICI <<<
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
