Probleme care pot aparea atunci cand angajatii primesc un spor de mobilitate

Acordarea unui spor de mobilitate - probleme aparute

"Incepand cu luna august, am declarat in REGES un spor de mobilitate de 1.000 lei/ luna/salariat, acordat proportional cu zilele lucrate (neimpozabil, se lucreaza pe santiere). Intrebarea este: sporul se acorda la data salariului? Suma de 1.000 lei neimpozabila trebuie sa apara pe statul de plata, daca apare si in D112? Daca salariatul are poprire, poprirea se aplica si asupra sporului de mobilitate?"

Solutia specialistului:

Codul muncii nu stabileste o data distincta la care trebuie achitata prestatia suplimentara acordata in baza clauzei de mobilitate.

Conform art. 25 alin. (2) din Codul muncii: „Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.”

Prin urmare, daca in contractul individual de munca s-a stabilit o prestatie de mobilitate de 1.000 lei/luna, acordata proportional cu zilele lucrate, este firesc ca aceasta sa fie calculata dupa stabilirea zilelor efectiv lucrate in luna respectiva si sa fie achitata odata cu salariul.

Aceasta nu este insa singura varianta posibila. Partile pot stabili si o alta data de plata a prestatiei de mobilitate. Important este ca modalitatea de acordare si plata sa fie stabilita si respectata. Codul muncii nu instituie pentru prestatia prevazuta la art. 25 o data de plata distincta obligatorie.

Prestatia pentru mobilitate neimpozabila

In ceea ce priveste statul de salarii, nu exista o prevedere legala care sa stabileasca in mod expres ca prestatia pentru mobilitate neimpozabila trebuie inscrisa distinct in statul de salarii. Potrivit Ordinului nr. 2.634/2015, statul de salarii este documentul utilizat pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, al contributiilor si al altor sume datorate, iar modelele documentelor financiar-contabile pot fi adaptate de fiecare entitate in functie de necesitatile proprii.

Prin urmare, prestatia de mobilitate neimpozabila poate fi evidentiata distinct in statul de salarii, aceasta fiind chiar o solutie utila pentru evidentierea completa a sumelor acordate salariatului, dar nu am identificat o dispozitie legala care sa dispuna expres inscrierea acesteia in statul de salarii.

In schimb, declararea in D112 este obligatorie. Conform instructiunilor D112 aplicabile, randul 8.5.1 „Prestatii suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate neimpozabile, conform art. 76 alin. (41) lit. a) din Codul fiscal” se completeaza cu suma reprezentand aceste prestatii, in limita neimpozabila prevazuta de Codul fiscal.

Asadar, suma de 1.000 lei trebuie declarata in D112. In ceea ce priveste poprirea, art. 729 alin. (7) din Codul de procedura civila stabileste:

„Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.”

Consideram ca prestatia suplimentara pentru mobilitate, prevazuta de art. 25 din Codul muncii, nu se incadreaza in aceasta exceptie.

Textul art. 729 alin. (7) vizeaza diurnele si alte indemnizatii de aceeasi natura, care au o destinatie speciala stabilita potrivit legii. Or, in cazul clauzei de mobilitate, Codul muncii stabileste doar dreptul salariatului la prestatii suplimentare in bani sau in natura, in timp ce cuantumul prestatiei este stabilit de parti prin contractul individual de munca. Legea nu stabileste pentru aceasta suma o destinatie speciala si nici nu o declara neurmaribila.

Prestatiei de mobilitate nu i se poate aplica automat regimul diurnei numai pentru faptul ca, din punct de vedere fiscal, art. 76 alin. (41) lit. a) din Codul fiscal stabileste limita neimpozabila prin raportare la nivelul indemnizatiei de delegare/detasare.

Regimul fiscal si regimul juridic al urmaririi silite sunt doua aspecte diferite. In consecinta, intrucat prestatia de mobilitate de 1.000 lei este acordata lunar salariatului in baza CIM si are caracter periodic, apreciem ca aceasta intra in veniturile asupra carora poate fi aplicata poprirea, impreuna cu celelalte venituri periodice ale salariatului, cu respectarea limitelor prevazute la art. 729 alin. (1)-(3) din Codul de procedura civila.

Faptul ca prestatia este neimpozabila din punct de vedere fiscal nu determina, prin el insusi, exceptarea acesteia de la poprire. In lipsa unei prevederi legale care sa declare prestatia suplimentara pentru mobilitate neurmaribila si avand in vedere caracterul sau periodic, apreciem ca aceasta intra in sfera veniturilor prevazute de art. 729 alin. (1) din Codul de procedura civila.

Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet

Vreau acest produs →

Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii

Vreau acest produs →

Totul despre telemunca Legislatie explicata Studii de caz Modele de documente

Vreau acest produs →

Exceptia prevazuta la alin. (7) pentru diurne si alte indemnizatii cu destinatie speciala nu poate fi extinsa cu certitudine asupra prestatiei de mobilitate prevazute de art. 25 din Codul muncii, intrucat legea nu ii stabileste acesteia o destinatie speciala.

Avand insa in vedere ca textul legal nu reglementeaza in mod expres prestatia de mobilitate, iar angajatorul are calitatea de tert poprit si trebuie sa execute poprirea in limitele stabilite prin adresa de infiintare, in cazul in care aceasta nu este suficient de clara cu privire la sumele ce trebuie avute in vedere, recomandam solicitarea in scris a unor clarificari din partea executorului judecatoresc cu privire la includerea prestatiei de mobilitate in baza de calcul al popririi.

Un punct de vedere oferit de catre Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si REGES-ONLINE <<<