LEGISLATIAMUNCII.RO
Acordul de recunoastere a vinovatiei este reglementat de art. 478 si 479 din Codul de procedura penala. Astfel, potrivit art. 478 alin. (1), in cursul urmaririi penale, dupa punerea in miscare a actiunii penale, inculpatul si procurorul pot incheia un acord, ca urmare a recunoasterii vinovatiei de catre inculpat.
Potrivit art. 479, acordul de recunoastere a vinovatiei are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea incadrarii juridice pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia.
In cazul functionarilor publici, art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ prevede ca raportul de serviciu se suspenda de drept, intre altele, atunci cand, cu privire la functionarul public, s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, infractiuni de coruptie sau de serviciu, infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei, infractiuni de fals ori o infractiune savarsita cu intentie care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat prin Decizia nr. 75 din 22 iunie 2026:
„Sesizarea instantei penale cu un acord de recunoastere a vinovatiei nu echivaleaza cu trimiterea in judecata si, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale functionarului public, conform dispozitiilor art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Nu a fost inca publicata motivarea acestei decizii.
Dar, in esenta, putem considera ca, desi Decizia ICCJ nr. 75/2026 priveste functionarii publici, aceeasi interpretare se impune si salariatilor, in aplicarea art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, intrucat si aceasta dispozitie conditioneaza suspendarea contractului individual de munca de existenta trimiterii in judecata.
Va reamintim, art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii prevede ca CIM al salariatului poate fi suspendat din initiativa angajatorului, intre altele, in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Top 20 cele mai cautate fise de evaluare a riscurilor SSM
Transparenta salariala de la A la Z Ghid practic pentru angajatori
Dupa cum stim, prima teza a acestui text a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 279/2015. Dar cea de-a doua teza a ramas in vigoare.
Asadar, reglementarea privind suspendarea contractului de munca al salariatilor este oarecum similara cu cea care priveste functionarii publici.
Totusi, trebuie mentionata o distinctie: in cazul functionarilor publici, suspendarea – in situatia descrisa mai sus – intervine de drept, in timp ce in cazul salariatilor, ea intervine la initiativa angajatorului.
In consecinta, suspendarea contractului individual de munca va putea interveni exclusiv in ipoteza trimiterii in judecata a salariatului, nu si in cazul in care instanta penala este sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei.
...un punct de vedere oferit de catre expertii de la Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si REGES-ONLINE! Solutii clare, de neatacat, pentru situatiile frecvente cu care va intalniti, vezi AICI <<<
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
