LEGISLATIAMUNCII.RO
Orele de invoire reprezinta perioade scurte in care salariatul poate lipsi de la locul de munca pentru rezolvarea unor probleme personale. Codul muncii nu reglementeaza, ca regula generala, un anumit numar de „ore de invoire” la care fiecare angajat ar avea automat dreptul.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- Modul in care acestea se acorda poate fi stabilit prin regulamentul intern, contractul colectiv de munca sau prin procedurile interne ale angajatorului.
- Este important ca salariatul sa solicite invoirea si sa obtina acordul angajatorului, iar compania sa stabileasca clar daca orele respective sunt platite, neplatite sau trebuie recuperate. O invoire aprobata nu trebuie confundata cu o absenta nemotivata.
- Exista insa situatii pentru care Codul muncii recunoaste expres dreptul salariatului de a lipsi. De exemplu, potrivit art. 152², salariatul poate absenta in cazul unei urgente familiale provocate de boala sau accident, atunci cand prezenta sa imediata este indispensabila. Perioada poate ajunge la maximum 10 zile lucratoare pe an, iar timpul absentat trebuie recuperat, modalitatea de recuperare fiind stabilita de comun acord cu angajatorul.
Implicatiile trecerii la REGES-ONLINE si ale Legii nr. 16/2024 asupra timpului de munca!
Parcurgeti acum lucrarea Totul despre pontaj si programul de lucru!
Contine detalii complete despre 81 de situatii practice in care puteti gresi, precum si solutiile aferente, detalii AICI <<<
Ore invoite neplatite angajatilor - legal sau nu?
"Avand in vedere ca invoirile de la locul de munca nu sunt reglementate in Codul muncii sau o alta lege, este legal ca angajatorul sa acorde ore invoite neplatite angajatilor? Daca este legal, cum poate angajatorul sa justifice neplata acestor ore? Este suficienta cererea angajatului de invoire, astfel incat sa nu se puna la indoiala intentia angajatorului? Vrem sa evitam sa se considere ca acesta nu a acordat niste drepturi angajatilor sau ca a comis un abuz."
Solutia specialistului:
Codul muncii nu reglementeaza invoirea, indiferent daca aceasta este platita sau neplatita. Prin urmare, nu exista un temei legal pentru acordarea unor „ore de invoire neplatite”.
In practica angajatorilor, invoirea reprezinta o absenta de scurta durata, aprobata de angajator, care este platita sau urmata de recuperarea orelor respective, potrivit regulilor stabilite prin regulamentul intern. Orele de invoire sunt platite, in declaratia 112 acestea sunt evidentiate ca ore lucrate.
In situatia in care salariatul solicita timp liber fara plata salariului, solutia reglementata de Codul muncii este concediul fara plata pentru rezolvarea unor situatii personale. Potrivit art. 148 din Codul muncii, durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, iar, conform art. 54, contractul individual de munca se suspenda prin acordul partilor.
Perioada concediului fara plata se acorda in baza cererii salariatului si a aprobarii angajatorului, se inregistreaza in REGES-ONLINE ca perioada de suspendare si se declara in formularul 112 ca perioada suspendata. H.G. nr. 295/2025 impune transmiterea in registru a perioadei si a cauzei suspendarii contractului individual de munca.
In consecinta, nu se poate sa considerati ore de invoire fara plata. Daca salariatul beneficiaza de zile libere neplatite, trebuie sa urmati procedura concediului fara plata, procedura care implica inregistrarea suspendarii in REGES, in baza cererii salariatului.
Pentru absentele de cateva ore, angajatorul poate aproba invoirea cu plata salariului ori poate permite recuperarea orelor, daca aceasta posibilitate este reglementata intern si sunt respectate limitele timpului de munca si ale repausului.
Un punct de vedere oferit de catre expertii de la Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si REGES-ONLINE <<<
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
