Situatia in care un salariat isi aduce copilul la serviciu apare mai ales in perioadele in care scolile si gradinitele sunt inchise, in vacante sau atunci cand parintele nu gaseste rapid o solutie de supraveghere.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- Intr-un birou, prezenta unui copil pentru cateva ore poate parea o situatie lipsita de probleme. Din perspectiva angajatorului insa, lucrurile trebuie analizate cu mai multa atentie.
- Legislatia muncii si legislatia privind securitatea si sanatatea in munca nu instituie un drept al salariatului de a veni la serviciu impreuna cu propriul copil. In acelasi timp, Legea nr. 319/2006 nu contine o procedura speciala referitoare la copiii salariatilor care intra in sediul angajatorului.
- Asta nu inseamna insa ca accesul unui copil intr-un spatiu de munca se afla in afara oricaror reguli. Dimpotriva, exista prevederi generale pe baza carora angajatorul trebuie sa stabileasca daca accesul poate fi permis si, daca il permite, in ce conditii.
Cum sa scapati GARANTAT de amenzi in cazul unui control ITM pe linie de securitate si sanatate in munca!
Va aratam cum sa intocmiti perfect toate actele SSM pe care vi le pot solicita inspectorii de munca! Inclusiv actele-surpriza pe care acestia se bazeaza ca sa va amendeze, detalii aici <<<
Legea SSM nu reglementeaza expres copiii adusi de salariati la serviciu
Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. In definitia lucratorului sunt inclusi salariatii, studentii, elevii aflati in stagii de practica, ucenicii si alte persoane participante efectiv la procesul de munca. Copilul unui salariat, venit doar pentru a ramane langa parinte, nu intra in aceste categorii doar pentru faptul ca se afla fizic in sediul firmei.
Prin urmare, nu trebuie confundata prezenta copilului salariatului cu situatia unui elev care desfasoara practica profesionala. In cel de al doilea caz exista o participare organizata la procesul de pregatire profesionala. In primul caz avem, in esenta, o persoana din exterior careia angajatorul ii permite accesul.
Exista insa o prevedere foarte importanta in normele de aplicare a Legii SSM.
Art. 82 alin. 1 din HG nr. 1425/2006 stabileste ca, pentru persoanele aflate in intreprindere sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare durata instruirii si regulile privind instruirea si insotirea acestora in unitate.
Aceasta prevedere ofera baza pentru stabilirea unei proceduri privind accesul vizitatorilor, inclusiv al copiilor salariatilor.
Angajatorul nu ar trebui, asadar, sa trateze situatia prin simpla regula verbala „poti sa il aduci astazi cu tine”. Este mult mai sigur ca firma sa stabileasca anterior cine poate intra, unde poate sta, cine il supravegheaza, ce spatii sunt interzise si ce informatii trebuie comunicate persoanei care il insoteste.
Poate angajatorul sa interzica accesul copiilor?
Da. Nu exista o obligatie generala a angajatorului de a permite salariatilor sa vina la serviciu impreuna cu copiii.
Decizia trebuie luata in functie de natura activitatii, configuratia spatiului si riscurile existente.
Intr un sediu administrativ in care activitatea se desfasoara la birouri, riscurile pot fi relativ reduse si controlabile. Situatia se schimba radical intr-o fabrica, intr-un depozit, pe un santier, intr-un laborator, intr-un atelier, intr-o bucatarie profesionala sau intr-un spatiu in care exista utilaje, substante chimice, temperaturi ridicate, vehicule, instalatii electrice expuse ori alte pericole.
Legea nr. 319/2006 obliga angajatorul sa previna riscurile profesionale, sa evalueze riscurile care nu pot fi evitate si sa combata riscurile la sursa. De asemenea, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul trebuie permis numai lucratorilor care au primit si si au insusit instructiunile adecvate.
Motivarea angajatilor
Fise de post - 50 modele actualizate conform Legii Transparentei Salariale
Transparenta salariala Modele editabile - Procedura interna - Criterii - Grile - Decizii - Comunicari - Rapoarte
Din aceasta perspectiva, accesul unui copil intr-o zona industriala sau intr-un spatiu cu risc ridicat ar trebui, in mod normal, interzis.
Ce riscuri trebuie sa ia in calcul angajatorul
Primul risc este accidentarea copilului. Un spatiu proiectat pentru activitatea adultilor nu este automat sigur pentru un copil. Prizele, cablurile, scarile, usile grele, mobilierul, echipamentele electrice, aparatura, suprafetele fierbinti sau simplele cai de circulatie pot deveni surse de accidentare.
Varsta copilului conteaza foarte mult. Riscul asociat unui adolescent de 16 ani care sta doua ore intr-un birou nu poate fi evaluat identic cu riscul asociat unui copil de 4 ani.
Al doilea risc priveste chiar activitatea salariatului. Un parinte care trebuie sa isi supravegheze permanent copilul poate deveni mai putin atent la sarcinile sale. In anumite profesii, aceasta distragere poate crea riscuri inclusiv pentru colegi, clienti sau alte persoane.
Codul muncii stabileste la art. 175 ca angajatorul trebuie sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca. Responsabilitatea ramane a angajatorului chiar daca acesta foloseste servicii externe de prevenire si protectie.
Al treilea risc tine de situatiile de urgenta. Angajatorul trebuie sa stie cum va fi evacuat copilul in cazul unui incendiu, cutremur sau al altei situatii care impune evacuarea cladirii.
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor obliga conducatorul unitatii sa stabileasca prin dispozitii scrise responsabilitatile privind apararea impotriva incendiilor si sa urmareasca respectarea masurilor de catre persoanele din exterior care au acces in unitate.
In plus, caile si iesirile de urgenta trebuie mentinute permanent libere. HG nr. 1091/2006 impune angajatorului sa ia masurile necesare pentru mentinerea in conditii de siguranta a locurilor de munca si a cailor de evacuare.
Exista si alte probleme care trebuie analizate. Copilul poate intra in zone in care sunt pastrate documente confidentiale, poate vedea informatii despre angajati sau clienti, poate avea acces la echipamente IT ori poate ajunge in spatii in care regulile de igiena sau de securitate impun restrictii speciale.
Cum ar trebui sa procedeze angajatorul
Cea mai sigura varianta este adoptarea unei proceduri interne pentru accesul copiilor si al altor vizitatori.
O asemenea procedura poate stabili urmatoarele reguli:
1. Accesul copilului se face numai cu aprobarea prealabila a unei persoane desemnate de angajator.
2. Angajatorul stabileste spatiile in care copilul poate intra si zonele in care accesul este interzis.
3. Parintele trebuie sa asigure supravegherea permanenta a copilului.
4. Copilul nu poate avea acces la utilaje, echipamente de munca, substante periculoase, arhive, servere sau alte zone sensibile.
5. Salariatului i se comunica regulile privind evacuarea si situatiile de urgenta.
6. Angajatorul poate stabili o durata maxima a prezentei copilului in sediu.
7. In functie de riscuri, firma poate stabili o varsta minima pentru acces.
8. Angajatorul poate refuza accesul atunci cand activitatea desfasurata in ziua respectiva creeaza riscuri suplimentare.
9. Regulile trebuie aplicate in mod consecvent tuturor salariatilor aflati in situatii comparabile.
Este util ca aceste reguli sa fie analizate impreuna cu persoana responsabila de SSM sau cu serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 13 din Legea nr. 319/2006 obliga angajatorul sa elaboreze instructiuni proprii, adaptate particularitatilor activitatilor si locurilor de munca aflate in responsabilitatea sa.
Trebuie modificata evaluarea de risc SSM?
Nu exista o obligatie expres formulata in lege potrivit careia evaluarea riscurilor profesionale trebuie refacuta automat pentru simplul fapt ca, ocazional, un salariat vine cu copilul la birou.
Totusi, daca angajatorul transforma aceasta posibilitate intr-o practica frecventa sau organizeaza anumite spatii in care copiii salariatilor pot ramane, situatia trebuie analizata impreuna cu specialistul SSM. Legea nr. 319/2006 obliga angajatorul sa detina o evaluare a riscurilor si sa decida masurile de protectie necesare, iar planul de prevenire si protectie trebuie construit pornind de la riscurile existente in unitate.
Cu alte cuvinte, o zi in care un copil de 12 ani sta doua ore intr-un birou administrativ nu ridica aceleasi probleme ca o politica permanenta prin care mai multi angajati pot veni zilnic cu copii mici la sediu.
Este suficienta o declaratie semnata de parinte?
Nu ar trebui ca angajatorul sa considere ca o simpla declaratie prin care parintele afirma ca isi asuma raspunderea pentru copil rezolva problema.
Declaratia poate fi utila pentru a demonstra ca parintele a primit regulile interne si s-a obligat sa supravegheze copilul. Ea nu poate transforma insa un spatiu periculos intr-unul sigur si nici nu poate inlatura automat eventuala raspundere a firmei daca prejudiciul apare ca urmare a unei deficiente care ii este imputabila.
Codul civil stabileste principiul potrivit caruia persoana care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie este obligata sa il repare. Pentru aprecierea vinovatiei se poate tine cont inclusiv de faptul ca prejudiciul a fost produs in cadrul exploatarii unei intreprinderi.
De aceea, formula „parintele isi asuma intreaga raspundere” nu trebuie folosita ca substitut pentru preventie.
Daca un copil se accidenteaza la sediul firmei, este accident de munca?
Simpla producere a accidentului in sediul unui angajator nu il transforma automat intr-un accident de munca.
Legea nr. 319/2006 defineste accidentul de munca prin raportare la vatamarea produsa in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, in conditiile stabilite de lege. Copilul care isi insoteste parintele si nu participa la procesul de munca nu dobandeste calitatea de lucrator doar pentru ca se afla in sediul firmei.
Un incident grav produs in unitate poate insa avea alte consecinte juridice. Pot aparea probleme de raspundere civila si, in functie de circumstante, pot interveni alte autoritati competente. De aceea, angajatorul trebuie sa trateze preventia cu seriozitate chiar daca persoana expusa nu este salariat.
O solutie flexibila pentru parinti trebuie insotita de reguli clare
Permiterea accesului copiilor poate fi o facilitate utila pentru salariati, mai ales in activitatile de birou si in situatiile punctuale in care parintele nu are o alternativa imediata de supraveghere. Angajatorul nu ar trebui insa sa transforme o astfel de facilitate intr-o practica informala, gestionata diferit de fiecare manager.
Regula sanatoasa este simpla. Firma analizeaza riscurile, stabileste zonele in care accesul poate fi permis, introduce reguli privind aprobarea si insotirea vizitatorilor, informeaza parintele asupra masurilor de siguranta si interzice accesul acolo unde pericolele nu pot fi controlate.
Art. 82 din HG nr. 1425/2006 este deosebit de important in aceasta situatie deoarece permite angajatorului sa stabileasca prin regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare regulile privind instruirea si insotirea persoanelor care intra in unitate cu permisiunea sa.
Prin urmare, legislatia nu ofera o procedura speciala intitulata „copilul salariatului la locul de munca”, dar ofera angajatorului instrumentele pentru a organiza accesul in siguranta. In practica, cea mai buna solutie este o procedura scrisa, adaptata activitatii firmei si validata din punct de vedere SSM si al prevenirii incendiilor.

LEGISLATIAMUNCII.RO



