LEGISLATIAMUNCII.RO
Relatia dintre angajat si angajator nu inseamna doar plata salariului si respectarea programului de lucru. Codul muncii stabileste obligatii clare pentru ambele parti, iar atunci cand angajatorul produce un prejudiciu salariatului, acesta poate avea dreptul sa solicite repararea pagubei.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- Despagubirile pot aparea in situatii diverse, de la neplata unor drepturi salariale pana la concedieri nelegale, accidente de munca, discriminare sau incalcarea unor drepturi prevazute de lege.
- Principiul general este prevazut de Codul muncii, care stabileste ca angajatorul trebuie sa repare prejudiciul produs salariatului in legatura cu executarea contractului individual de munca.
- Potrivit art. 253 alin. (1) din Codul muncii: „Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”
Despagubiri de la angajator - cum se vor stabili?
Astfel, pentru acordarea despagubirilor trebuie analizate trei elemente principale:
• existenta unui prejudiciu;
• existenta unei fapte culpabile a angajatorului;
• legatura dintre fapta angajatorului si prejudiciul produs.
Va confruntati cu un litigiu de munca? Un angajat va da in judecata? Va oferim informatii care va permit sa castigati fara emotii procesul!
Parcurgeti capitolul „Litigii de munca” din lucrarea Consilier Codul Muncii! Gasiti sfaturi esentiale pentru gestionarea corecta a litigiilor de munca AICI <<<
Situatii in care un salariat poate solicita despagubiri
1. Cand angajatorul nu plateste salariul sau alte drepturi salariale
Una dintre cele mai frecvente situatii in care salariatii pot solicita recuperarea unor prejudicii este intarzierea sau neplata drepturilor salariale.
Potrivit art. 166 alin. (1) din Codul muncii:
„Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern.”
Angajatorul care nu respecta termenul de plata poate fi obligat sa achite nu doar sumele restante, ci si eventuale prejudicii produse salariatului.
De exemplu, daca intarzierea repetata a salariului determina penalitati bancare, imposibilitatea achitarii unor obligatii personale sau alte pierderi financiare, salariatul poate solicita repararea prejudiciului daca poate demonstra legatura directa dintre comportamentul angajatorului si paguba produsa.
In plus, neplata salariului reprezinta o incalcare grava a obligatiilor angajatorului si poate determina salariatul sa solicite interventia instantei.
2. Cand concedierea este nelegala
Un salariat concediat cu incalcarea prevederilor legale poate solicita anularea deciziei de concediere si plata unor despagubiri.
Art. 80 alin. (1) din Codul muncii prevede:
„In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.”
Prin urmare, daca instanta constata ca angajatorul a concediat ilegal un salariat, acesta poate primi:
• salariile pierdute de la momentul concedierii pana la reintegrare;
• sporurile si beneficiile pierdute;
• alte drepturi salariale care ar fi fost acordate.
Salariatul poate solicita si reintegrarea pe postul ocupat anterior, daca aceasta este dorita.
3. Cand angajatorul refuza acordarea concediului de odihna
Concediul de odihna este un drept garantat prin Codul muncii. Angajatorul nu poate elimina acest drept si nu poate impiedica salariatul sa il efectueze fara motive legale.
Potrivit art. 144 alin. (1) din Codul muncii:
„Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.”
Daca angajatorul impiedica in mod repetat efectuarea concediului si produce un prejudiciu salariatului, acesta poate solicita repararea pagubei.
De exemplu, daca salariatul a achitat un sejur programat in perioada concediului aprobat, iar angajatorul anuleaza nejustificat concediul si produce pierderi financiare, situatia poate genera o cerere de despagubiri.
4. Cand salariatul sufera un accident de munca din cauza angajatorului
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor.
Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca stabileste ca angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor.
Daca accidentul de munca apare din cauza nerespectarii obligatiilor de securitate, angajatorul poate raspunde pentru prejudiciile produse.
Despagubirile pot include:
• cheltuieli medicale suportate de salariat;
• pierderi financiare;
• diminuarea veniturilor;
• prejudicii morale.
Pentru stabilirea raspunderii sunt importante cercetarea accidentului si stabilirea cauzelor producerii acestuia.
5. Cand angajatorul aplica masuri discriminatorii
Discriminarea la locul de munca poate genera obligatia angajatorului de a plati despagubiri.
Codul muncii interzice discriminarea directa sau indirecta.
Art. 5 alin. (2) prevede:
„Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, religie, origine sociala, caracteristici genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.”
Un salariat discriminat poate solicita:
• incetarea situatiei discriminatorii;
• repararea prejudiciului material;
• acordarea unor daune morale.
6. Cand angajatorul provoaca prejudicii morale prin hartuire sau comportament abuziv
Hartuirea la locul de munca poate reprezenta o incalcare grava a drepturilor salariatului.
Exemple:
• umilirea repetata in fata colegilor;
• presiuni nejustificate;
• amenintari;
• izolarea intentionata de colectiv;
• atribuirea unor sarcini degradante fara justificare.
Legea nr. 167/2020 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare defineste si sanctioneaza hartuirea morala la locul de munca.
Salariatul trebuie sa poata demonstra existenta comportamentelor abuzive si efectele produse asupra sa.
Despagubirile pot include daune morale stabilite de instanta.
7. Cand angajatorul modifica ilegal contractul individual de munca
Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, cu exceptiile prevazute expres de lege.
Art. 41 alin. (1) din Codul muncii prevede:
„Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.”
Modificarea ilegala a salariului, functiei, locului muncii sau timpului de munca poate produce prejudicii salariatului.
Exemplu:
Un angajator reduce unilateral salariul fara un temei legal. Salariatul poate solicita plata diferentelor salariale si repararea eventualelor prejudicii produse.
8. Cand angajatorul nu acorda drepturile aferente delegarii sau detasarii
Salariatii trimisi in delegare sau detasare beneficiaza de anumite drepturi, precum indemnizatia de delegare, cazare sau transport, in conditiile stabilite de lege si de contract.
Potrivit art. 44 din Codul muncii:
„Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.”
Daca angajatorul refuza plata sumelor datorate, salariatul poate solicita recuperarea acestora.
In anumite situatii, poate cere si despagubiri suplimentare daca demonstreaza existenta unui prejudiciu.
9. Cand angajatorul nu respecta timpul de munca si timpul de odihna
Angajatorul are obligatia sa respecte durata normala a timpului de munca si regulile privind orele suplimentare.
Potrivit art. 119 din Codul muncii:
„Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat.”
Daca salariatul lucreaza constant peste program fara compensare sau plata, acesta poate solicita:
• plata orelor suplimentare;
• actualizarea sumelor;
• repararea unor prejudicii demonstrate.
Orele suplimentare nu pot fi impuse fara respectarea conditiilor legale.
10. Cand angajatorul nu protejeaza datele personale ale salariatului
Angajatorul prelucreaza numeroase date personale ale angajatilor, inclusiv date despre salariu, identificare sau situatie profesionala.
Daca angajatorul divulga ilegal informatii personale si produce un prejudiciu, salariatul poate solicita repararea acestuia.
De exemplu, publicarea neautorizata a salariului unui angajat, transmiterea unor informatii medicale catre persoane neautorizate sau folosirea abuziva a datelor personale pot genera raspunderea angajatorului.
Cum poate cere un salariat despagubiri de la angajator?
Salariatul poate incerca mai intai rezolvarea situatiei pe cale amiabila, printr-o solicitare scrisa adresata angajatorului.
Daca problema nu se rezolva, acesta se poate adresa instantei competente.
In functie de situatie, salariatul poate solicita:
• plata unor drepturi salariale restante;
• daune materiale;
• daune morale;
• reintegrarea pe post;
• anularea unor decizii nelegale;
• repararea prejudiciului produs.
Termenul de introducere a actiunilor difera in functie de tipul dreptului solicitat. De exemplu, pentru contestarea unei decizii de concediere, termenul general este de 45 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei, potrivit Codului muncii.
Dreptul la despagubiri apare atunci cand salariatul poate demonstra ca angajatorul a incalcat o obligatie legala sau contractuala si ca aceasta incalcare i-a produs o paguba.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
