Salariatul ne-a produs o paguba. Ce avem de facut?

Salariatul a produs o paguba - raspunderea patrimoniala

Pentru aplicarea normelor derogatorii de drept al muncii, in ceea ce priveste raspunderea patrimoniala, se cer indeplinite urmatoarele conditii:

a) Cel care produce paguba sa fie salariatul partii prejudiciate

Daca persoana care a produs prejudiciul nu este salariatul partii prejudiciate, atunci regulile aplicabile vor fi cele de drept comun (de drept civil). De aceea este importanta delimitarea persoanelor intre care se pune problema raspunderii patrimoniale reglementate de Codul muncii.

Exemplu

Nu sunt avuti in vedere:

• salariatii temporari pentru prejudiciile produse utilizatorului;
• elevii sau studentii care efectueaza practica intr-o anumita unitate;
• persoanele angajate cu contract de prestari-servicii;
• voluntarii;
• persoanele care executa pedeapsa la locul de munca;
• administratorii care activeaza in temeiul unui contract de mandat;
• cenzorii si lichidatorii unei societati;
• persoanele care se afla in delegatie la unitatea pe care o prejudiciaza etc.

Toti acestia vor raspunde civil pentru prejudiciile produse (dupa regulile din Codul civil).

b) Salariatul sa fi savarsit o fapta ilicita

Aceasta inseamna o incalcare a normelor legale. Fireste, fapta va putea fi considerata in acelasi timp si abatere disciplinara, cu consecinta aplicarii sanctiunii disciplinare corespunzatoare.

Dar daca fapta ilicita consta in savarsirea unei infractiuni, salariatul nu va raspunde patrimonial potrivit Codului muncii, ci potrivit normelor generale de drept civil.

Intr-o asemenea situatie, raspunderea penala va fi dublata de o raspundere civila, pentru prejudiciul astfel produs. Ca urmare, angajatorul va putea pretinde despagubiri nu numai pentru pagubele previzibile, dar si pentru cele imprevizibile, iar in cazul in care exista mai multi autori ai faptei prejudiciabile, ei vor raspunde solidar.

c) Producerea unui prejudiciu

Prejudiciul reprezinta o paguba, o dauna, un efect material al faptei ilicite, care se face simtit in diminuarea prezenta sau viitoare a patrimoniului angajatorului.

In acest sens, instantele au decis in mod constant ca daca prejudiciul nu exista sau nu poate fi dovedit, raspunderea patrimoniala nu se va putea angaja. In acest sens s-a decis, de exemplu, ca „organizarea defectuoasa a activitatii de evidenta nu este, prin ea insasi, cauzatoare de prejudicii atata vreme cat bunurile au fost primite, ci poate angaja, eventual, doar raspunderea disciplinara a salariatului“.

Exemplu

Pot fi calificate drept prejudicii, daca s-au produs ca urmare a unei fapte ilicite savarsite de catre unul sau mai multi salariati:

• distrugerea, sustragerea sau degradarea unor bunuri;
• diminuarea unor venituri;
• consumuri nejustificate de materii prime, materiale, piese de schimb;
• scaderea cifrei de afaceri;
• ratarea semnarii unui contract;
• pierderea unei licitatii;
• plata unor penalitati sau amenzi;
• prescrierea unor creante.

Cum se evalueaza si cum se acopera prejudiciul?
 

In vederea evaluarii prejudiciului trebuie avute in vedere anumite elemente:

– se acopera atat paguba efectiv produsa, cat si beneficiul nerealizat;

Exemplu

Salariatul intr-o societate, ocupand postul de paznic depozit, nu a respectat regimul de interdictie a focului deschis in incinta depozitului si, ca urmare, s-a declansat un incendiu. In evaluarea prejudiciului astfel produs nu se va avea in vedere numai pretul cu care fusesera achizitionate marfurile depozitate acolo, ci si profitul care urma a se obtine prin comercializarea acestora.

– se acopera numai prejudiciul material. Codul muncii face referire expresa, in art. 254, la prejudiciul material, excluzand posibilitatea angajarii raspunderii patrimoniale pentru producerea de daune morale.
Numai in mod exceptional s-ar putea pretinde daune morale, daca se poate face proba prejudiciului moral, de exemplu daca fapta savarsita de salariat este o infractiune sau daca fapta consta in incalcarea prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale;
– la evaluarea prejudiciului in cazul pierderii sau degradarilor de bunuri se tine cont de gradul de uzura a bunului;
– la evaluarea prejudiciului constand in pierderea unor creante se va tine cont de indicele de inflatie;
– in cazul prejudiciului constand in pierderi banesti se are in vedere dobanda legala. Se aplica Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti;

– se acopera numai prejudiciul cert, nu si cel eventual.

Exemplu

Pierderea unui client din cauza neglijentei unui salariat ar putea atrage, in timp, si pierderea altor clienti, dar acesta fiind doar un prejudiciu eventual, nu se poate pretinde acoperirea lui de catre salariatul neglijent.

d) Legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu

Prejudiciul trebuie sa fie consecinta faptei ilicite, instantele solicitand, in fiecare caz, si proba faptului ca prejudiciul respectiv a fost efectiv urmarea faptei salariatului.

Exemplu

Un sef de departament face declaratii neadevarate in presa din care rezulta ca socie tatea urmeaza sa se dizolve, iar ulterior cifra de afaceri scade. In acest caz, angajatorul trebuie sa dovedeasca faptul ca diminuarea activitatii a fost efectiv consecinta declara tiilor respective.

e) Vinovatia salariatului

...continuarea in CodulMunciiComentat.ro, exact asa cum trebuie aplicat, cu drepturi si obligatii, cu clauze obligatorii si speciale, contracte si acte aditionale, exemple, modele si exceptii... usor de accesat, oricand si din orice locatie, detalii AICI <<<