Poprirea pe salariu este o procedura prin care o parte din veniturile unui salariat sunt retinute pentru plata unei datorii. Angajatorul devine „tert poprit” si are obligatia legala sa retina si sa vireze sumele catre creditor sau executor.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- In Romania, poprirea salariului este reglementata in principal de Codul de procedura civila si Codul muncii.
- Poprirea se aplica doar dupa comunicarea oficiala, angajatorul nu poate opri bani din salariu doar pe baza unei cereri venite de la creditor sau de la un avocat. Este necesara o adresa oficiala de poprire, transmisa de executor judecatoresc sau de organul fiscal.
- Unele sume au regim special si nu pot fi poprite integral sau deloc. De exemplu: alocatiile de stat pentru copii, indemnizatiile pentru handicap, anumite ajutoare sociale, diurnele, in anumite limite si conditii, etc.
Salariat cu doua CIM - calcul suma poprire
"Avem o poprire pentru un salariat care are un contract de munca cu 2 ore la societatea noastra, cu un salariu net de 607 lei. Angajatul mai are un contract de munca de 8 ore la alta societate, unde i se retine deja 1/3 din salariul net. Cum ar trebui sa ii facem retinerea pentru acest contract de munca la societatea noastra, avand in vedere ca societatea unde are contract cu 8 ore ii retine deja 1/3 din salariul net?"
Solutia specialistului:
Faptul ca salariatului i se retine deja poprire la celalalt angajator nu inlatura obligatia angajatorului de a da curs adresei de poprire prin efectuarea retinerilor, intrucat fiecare angajator are calitatea de tert poprit si trebuie sa raspunda la adresa de poprire. Problema in situatia expusa consta in faptul ca veniturile nete sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie.
Astfel, conform art. 729 alin. (3) din Codul de procedura civila:
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum. Salariul minim net pe tara este de 2.450 lei, iar jumatate din acest cuantum este de 1.225 lei.
Astfel, in cazul salariatilor cu venituri nete mai mici decat 2.450 lei, se poate popri doar partea care depaseste suma de 1.225 lei, iar daca venitul net este mai mic de 1.225 lei, nu se poate dispune poprirea.
In speta prezentata insa, salariatul realizeaza venituri nete salariale, cumulat la doi angajatori, mai mari de 2.450 lei. Textul citat mai sus nu mentioneaza ca veniturile nete sunt cele realizate la un singur angajator.
Prin urmare, simplul fapt ca venitul net platit de acest angajator (607 lei) este sub jumatate din salariul minim net nu conduce automat, in orice situatie, la concluzia ca poprirea nu poate fi aplicata, atata timp cat debitorul obtine si alte venituri salariale periodice. In acelasi timp, nici faptul ca la un angajator se retine deja 1/3 nu inlatura obligatiile altui angajator in calitate de tert poprit.
Totusi, in practica, pentru tertul poprit apare o dificultate reala de aplicare atunci cand debitorul are venituri din mai multe surse, deoarece angajatorul nu detine intotdeauna toate informatiile privind veniturile realizate la alti angajatori.
Din acest motiv, apreciem ca solutia prudenta este:
– angajatorul sa raspunda executorului in termen la adresa de poprire, in calitate de tert poprit;
– sa comunice venitul net platit de angajator (607 lei);
– sa mentioneze ca, din informatiile detinute, salariatul mai are un alt contract individual de munca, unde se efectueaza deja retineri;
– sa solicite executorului clarificari privind modalitatea concreta de aplicare a popririi in contextul veniturilor din mai multe surse;
– sa procedeze la retinere conform instructiunilor executorului, cu respectarea limitelor prevazute de art. 729 din Codul de procedura civila.
In concluzie, recomandam comunicarea situatiei complete catre executor si solicitarea unei precizari exprese privind calculul aplicabil in aceasta speta, pentru a reduce riscul unei validari a popririi impotriva angajatorului in calitate de tert poprit.
...mai multe studii de caz si explicatii suplimentare gasiti in Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si REGES-ONLINE, detalii AICI <<<

LEGISLATIAMUNCII.RO



