Curtea Constitutionala: Noua decizie privind Legea Dialogului Social

Va informam ca in Monitorul Oficial nr. 82 din 7 februarie 2013 a fost publicata Decizia nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila.

Redam mai jos continutul integral al acesteia:


 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati in Dosarul nr. 6.680/233/2012 al Judecatoriei Galati - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.527D/2012.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.

                                    CURTEA,

Avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin incheierea din 20 noiembrie 2012, pronuntata in Dosarul nr. 6.680/233/2012, Judecatoria Galati - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii formulate de Sindicatul "Siderurgistul AMG" din Galati de constatare a indeplinirii conditiilor de reprezentativitate a sindicatului prevazute de Legea dialogului social nr. 62/2011, cauza in care autorul exceptiei, intervenient in nume propriu, a formulat, printre altele, si o cerere de recuzare a tuturor judecatorilor Judecatoriei Galati.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 permit ca, la nivelul unitatii, un singur sindicat sa poata indeplini conditiile de reprezentativitate. In aceste conditii, numai acesta poate participa la negocierile colective din unitatea respectiva, ceea ce impiedica, pe de o parte, exercitarea dreptului salariatilor de a se asocia liber in sindicate, iar, pe de alta parte, posibilitatea sindicatului - nereprezentativ - de a apara drepturile si de a promova interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai.
    In privinta art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, autorul exceptiei arata ca negarea posibilitatii justitiabilului de a recuza toti judecatorii unei instante sau a unei sectii a acesteia incalca art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2) din Constitutie, intrucat acesta, chiar daca are o relatie conflictuala cu judecatorii unei instante, nu poate recuza toti judecatorii care ar pronunta aceeasi solutie indiferent de apararile formulate.
    Judecatoria Galati - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, intrucat cele doua texte, pe de o parte, respecta dreptul sindicatelor de a apara drepturile si de a promova interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai, iar, pe de alta parte, evita ca, prin recuzarea judecatorilor unei instante, sa se ajunga la blocarea actului de justitie.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila. in realitate, analizand motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul acesteia critica art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, si art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, texte asupra carora urmeaza a se pronunta prin prezenta decizie si care au urmatorul cuprins:
    - Art. 51 alin. (1) lit. C.c): "(1) Sunt reprezentative la nivel national, de sector de activitate, de grup de unitati si de unitate organizatiile sindicale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: [..]
    C. la nivel de unitate: [...]
    c) numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii.";
    - Art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila: "Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia".
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 9 cu referire la rolul sindicatelor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 40 alin. (1) cu privire la asocierea libera in sindicate si art. 124 privind infaptuirea justitiei.


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

    I. Dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementeaza criteriile necesare pentru ca un sindicat sa devina reprezentativ la nivel de unitate. Potrivit art. 1 lit. t) din legea mentionata, reprezentativitatea constituie un atribut al organizatiilor sindicale dobandit potrivit prevederilor acestei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat. Datorita atributului reprezentativitatii, sindicatul reprezinta angajatii la negocierile ce privesc incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate [art. 134 lit. B.a) din lege] si numai in cazul in care nu exista un asemenea sindicat se vor aplica prevederile art. 135 alin. (1) din lege, respectiv negocierea va fi facuta de reprezentantii federatiei sindicale la care este afiliat sindicatul nereprezentativ sau ai angajatilor, dupa caz.
    Totodata, din acelasi atribut al reprezentativitatii decurg si alte consecinte, respectiv numai aceste sindicate pot negocia prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor necesare desfasurarii activitatii sindicale [art. 22 alin. (2) din lege], pot sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social [art. 30 alin. (1) din lege] ori primesc de la angajatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca ori, dupa caz, a acordurilor colective, in conditiile legii [art. 30 alin. (2) din lege].
    Faptul ca reprezentativitatea la nivel de unitate se dobandeste doar daca numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii tine exclusiv de optiunea si politica legiuitorului. Acesta are posibilitatea de a opta intre un anumit numar sau altul cu conditia de a nu afecta dreptul de asociere in sindicate si de a nu atinge rolul constitutional al sindicatelor. Constitutia garanteaza posibilitatea nelimitata a angajatilor de a se asocia in sindicate si rolul sindicatelor de aparare a drepturilor si de promovare a intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor sai, fara a prevedea posibilitatea nelimitata a sindicatelor de a participa in orice conditii la negocierile ce privesc contractele colective de munca. Acest din urma drept este garantat, insa exercitarea sa se face in conditiile legii, ceea ce inseamna ca legiuitorul este competent sa stabileasca proceduri, conditii si exigente in ceea ce priveste activitatea sindicala, cu conditia de a nu afecta substanta prevederilor art. 9 si art. 40 alin. (1) din Constitutie.
    Rolul sindicatelor nu este nici afectat si nici minimalizat, din contra, legea are in vedere unitatea de actiune a membrilor de sindicate, acestia putand fi mai bine reprezentati in fata angajatorului doar daca au o reprezentativitate mai mare. De asemenea, Curtea retine ca este anacronica existenta mai multor sindicate reprezentative care sa sustina diverse puncte de vedere si, de aceea, solutia legislativa nu poate fi decat una pozitiva pentru modul unitar de reprezentare al angajatilor. Desigur, daca nu exista un astfel de sindicat, la negocierile colective pot lua parte, in final, reprezentantii angajatilor, conform art. 135 alin. (1) din lege.
    Asadar, angajatii au libertatea de a se asocia in sindicate si nu sunt constransi de a se asocia numai intr-un anumit sindicat. Daca din configuratia sindicatelor rezultata din libera optiune a angajatilor niciunul nu dobandeste atributul de reprezentativitate, in final, cei ce vor participa direct la negocierile colective sunt reprezentantii angajatilor.
    De altfel, Curtea, prin deciziile nr. 883 si 886 din 25 octombrie 2012, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2013, si Decizia nr. 1.089 din 18 decembrie 2012, nepublicata inca la data pronuntarii prezentei decizii, a constatat, de asemenea, constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate.
    II. In privinta art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, Curtea, prin Decizia nr. 579 din 29 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 529 din 31 iulie 2012, a statuat ca reprezinta norme de procedura prin intermediul carora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, in deplin acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.


Pe de alta parte, textele de lege criticate realizeaza o veritabila protectie a justitiabilului impotriva incercarilor nejustificate de tergiversare a solutionarii cauzei, restrangand posibilitatile partilor de a solicita suspendarea judecarii cauzei doar la acele situatii care se justifica rational. De altfel, liberul acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana se poate adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus niciunei conditionari.
    In consecinta, Curtea a constatat ca sustinerile autorului exceptiei referitoare la ingradirea dreptului constitutional la un proces echitabil, prin imposibilitatea recuzarii membrilor intregii instante, sunt neintemeiate.
    intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior de Curte isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
    De asemenea, Curtea retine ca, potrivit art. 37 si urmatoarele din Codul de procedura civila, daca exista motive de banuiala legitima sau de siguranta publica, partea interesata poate formula cerere de stramutare. Asadar, Codul de procedura civila prevede garantii suficiente de natura a se asigura dreptul la un proces echitabil.
    In fine, impartialitatea justitiei nu este cu nimic afectata prin aceste dispozitii legale, chestiunile invocate de autorul exceptiei putand fi rezolvate prin aplicarea reglementarilor Codului de procedura civila referitoare la abtinere, recuzare si stramutare.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUtIONALa
                                in numele legii


 DECIDE:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati in Dosarul nr. 6.680/233/2012 al Judecatoriei Galati - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 24 ianuarie 2013.

                                  PRESEDINTE,
                                 ACSINTE GASPAR

                            Magistrat-asistent-sef,
                                 Benke Karoly

de Legislatia Muncii