LEGISLATIAMUNCII.RO 
Mai sunt numai cateva luni pana in anul 2007, pana cand tara noastra isi va primi locul in familia statelor membre ale Uniunii Europene – timp in care va trebui sa va familiarizati cu institutiile comunitare si cu dreptul comunitar, ale carui norme vor prevala fata de cele de drept intern.
Ce inseamna acest lucru? Aplicarea dispozitiilor legislatiei muncii va depinde de concordanta cu normele U.E., in caz contrar, angajatii care vor invoca dispozitiile dreptului comunitar vor obtine castig de cauza – aspect confirmat de jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE).
In ideea de a va pregati pentru socul care va asteapta odata cu zorii zilei de 01 ianuarie 2007 va prezentam succint institutiile si normele comunitare, care va vor face cu siguranta sa va ganditi cu nostalgie la perioada actuala in care legea romana, cu lacunele si imperfectiunile ei, reprezinta singurul etalon la care trebuie sa va raportati.
40 Modele de Regulament Intern
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Parlamentul European
Daca in prima etapa a infiintarii Comunitatii europene, Parlamentul European avea ca principala atributie elaborarea normelor de drept comunitar, functia sa legislativa a fost considerabil restransa odata cu adoptarea in anul 1986 a Actului Unic European, respectiv a Tratatului de la Maastricht (1992).
In prezent, Parlamentul European poate emite doar avize consultative in vederea emiterii Deciziilor de catre Consiliul Uniunii Europene, iar in anumite situatii poate adopta alaturi de Consiliu, decizii privitoare la politica sociala, piata interna, etc.
Principala competenta a acestui organism tine la ora actuala de adoptarea sau dupa caz, respingerea bugetului comunitar.
Incepand de anul viitor, tara noastra va trimite nu mai putin de 35 de europarlamentari in cadrul acestei institutii – speram ceva mai bine pregatiti decat cei care isi fac siesta in Parlamentul Romaniei.
Consiliul Uniunii Europene
Este legislativul Uniunii Europene, compus din reprezentanti ai guvernelor statelor membre.
Consiliul adopta Decizii aplicabile tuturor statelor membre U.E. in domeniul politic, economic, juridic, pe care le trimite dupa caz spre avizare Parlamentului European, avand si competenta de a incheia acorduri internationale in numele U.E.
Comisia Europeana
Reprezinta organul executiv al U.E., avand ca rol principalpunerea in aplicare a politicilor comunitare, beneficiind de initiativa legislativa prin propuneri de directive, reglementari ori decizii.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Este organul jurisdictional al U.E., avand rolul de a asigura interpretarea legislatiei comunitare in concordanta cu dispozitiile Tratatelor Uniunii Europene si de a controla legalitatea actelor emise de Consiliul U.E., respectiv Comisia Europeana.
Curtea de Conturi
Are rolul de a controla legalitatea realizarii si utilizarii veniturilor si cheltuielilor din bugetul comunitar, respectiv concordanta acestora cu programul de management financiar al U.E. din anul in care se efectueaza controlul.
In urma finalizarii actului de control, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului European un raport anual, pe baza caruia acest organism acorda descarcare bugetara Comisiei Europene.
Dreptul comunitar al muncii
Temeiul legal Daca aveti acum o viziune de ansamblu asupra institutiilor comunitare si constatati cu satisfactie ca problemele acestora sunt mult prea complexe ca se poata implica direct in activitatea firmei dumneavoastra, cu totul alta este situatia dreptului comunitar al muncii.
Aceasta ramura de drept va schimba radical incepand cu anul 2007 sistemul normativ cu care v-ati obisnuit.
Procedura Primul pas pe calea constituirii dreptului comunitar al muncii a fost facut prin elaborarea unor norme cu caracter international de catre Organizatia Internationala a Muncii (OIM).
Importanta normelor adoptate de OIM s-a dovedit a fi totusi destul de redusa, avand in vedere caracterul lor de recomandare si aria de aplicare mult prea generala.
Avand in vedere necesitatea asigurarii mobilitatii fortei de munca in cadrul Uniunii Europene se impunea gasirea unor instrumente de drept care sa reglementeze relatia angajat – angajator dincolo de reglementarile nationale.
Aceste instrumente care s-au concretizat in aparitia dreptului comunitar al muncii, avand ca singura limita principiul subsidiaritatii, adica adoptarea normelor la nivel european urmand a se face cu luarea in considerare a particularitatilor fiecarui stat membru.
Prin Tratatul de la Amsterdam (1997) s-a stabilit ca fiecare stat membru al U.E. va reglementa in functie de propriile interese si posibilitati politica de ocupare a fortei de munca, salarizarea, respectiv dreptul la greva.
In concluzie, dupa data aderarii Romaniei in structurile europene, nimeni nu va va sili sa platiti angajatilor alte salarii decat cele stabilite prin hotarare a Guvernului Romaniei sau in cel mai rau caz prin contractul colectiv de munca aplicabil.
Totodata vor ramane neschimbate dispozitiile Legii nr. 168/1999 referitoare la conditiile privind declansarea si desfasurarea grevei, respectiv modalitatile de mediere, conciliere ori arbitraj in vederea stingerii conflictelor colective de munca.
Tratatul de la Amsterdam permite reglementarea la nivel comunitar, prin directive ori regulamente, a urmatoarele domenii principale:
• libera circulatie a lucratorilor in statele U.E.
• protectia sanatatii si a securitatii in munca;
• nediscriminarea la angajare;
• informarea si consultarea angajatilor;
• protectia angajatilor in cazul concedierilor colective;
• securitatea sociala.
Normele dreptului comunitar al muncii, aplicabile statelor membre, le regasiti cu precadere in actele emise de Consiliul U.E., respectiv Comisia Europeana, care pot fi:
Regulamentele U.E.
Regulamentele reprezinta norme obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice din statele membre, aplicabile acestora in mod direct – fara a fi necesara o transpunere prealabila in dreptul intern.
Statele membre au obligatia de a aplica in mod direct Regulamentele tuturor persoanelor fizice si juridice aflate sub jurisdictia lor, fara a avea posibilitatea formularii unor rezerve.
Singurele Regulamente care nu se pot aplica direct sunt acelea care necesita norme metodologice de dezvoltare, in scopul precizarii raporturilor juridice la care fac referire – aplicarea nemijlocita a acestor Regulamente putand fi reclamata de cei interesati la CJCE.
Nefiind publicate in M. Of. al Romaniei, cum veti lua cunostinta despre continutul Regulamentelor, avand in vedere ca in fata instantelor ori a organelor administrative nu va veti putea disculpa invocand necunoasterea prevederilor acestora ?
Regulamentele sunt publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatii si intra in vigoare la data prevazuta in cuprinsul lor sau, daca o astfel de data nu este prevazuta, la 20 de zile de la publicare.
Problema Cu siguranta, va intrebati cum va fi solutionat conflictul de legi in situatia in care dispozitiile actelor normative romane nu vor fi puse in concordanta cu prevederile Regulamentelor U.E.
Desi tratatele constitutive ale U.E. nu ofera o solutie clara in aceasta situatie, jurisprudenta Curtii de Justitie a stabilit in repetate randuri caRegulamentele se aplica cu prioritate inaintea dispozitiilor normative interne ale unui stat, chiar daca este vorba despre norme interne constitutionale (ex. Hotararea CJCE Leonesio din 17/5/72).
Directivele U.E.
Desi reprezinta norme obligatorii pentru fiecare stat membru, spre deosebire de Regulamente, Directivele produc efecte numai dupa ce au fost transpuse prin legislatia interna.
Directivele se publica in Jurnalul Oficial al Comunitatii si sunt notificate statelor membre U.E., cu precizarea datei pana la care statele trebuie sa adopte legislatia interna care sa transpuna prevederile acestora.
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in intregul sau, reprezinta transpunerea in legislatia romana a unor Directive europene din domeniul dreptului comunitar al muncii, dintre care amintim Directiva Consiliului 91/533/CEE privind obligatia de informare, Directiva Consiliului 1999/70/CE privind munca pe durata determinata, Directiva PE si a Consiliului 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru, etc.
Ultima modificare a Codului muncii, concretizata in adoptarea O.U.G. nr. 55/2006 a vizat corectarea ultimelor aspecte care nu respectau intru-totul directivele europene.
Potrivit jurisprudentei CJCE, Directivele pot fi invocate in mod direct de persoanele interesate in situatia in care a trecut termenul stabilit pentru transpunerea lor in legislatia interna, fara ca acest lucru sa se fi realizat efectiv ( ex. Hotararea CJCE Van Gend en Loos ).
Deciziile U.E.
Reprezinta dispozitii obligatorii cu caracter individual, care pot fi adresate atat statelor membre, cat si unor persoane fizice sau juridice, producandu-si efectele de la data notificarii lor.
Dreptul comunitar al muncii va avea prioritate nu numai fata de legislatia existenta la momentul aderarii Romaniei in structurile U.E., ci si fata de actele normative nationale emise ulterior acestei date.
In acest sens, Hotararea CJCE din 9/1/78 in speta Simmenthal interzice adoptarea de acte normative nationale care sunt incompatibile cu normele de drept comunitar.
Pana in 2007 mai aveti timp sa va familiarizati cu dreptul comunitar al muncii – apoi incepe marele haos legislativ.
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML