Beneficii, conform legii, privind plata timpului nelucrat

Fiecare organizatie poate concepe scheme prin care sa asigure timp liber salariatilor; aceste scheme insa nu trebuie sa fie inferioare celor legale.

Supraincarcarea personalului, prin neacordarea de intervale normale de timp liber, duce la performante slabe, dezinte res, lipsa de concentrare sau chiar, pe baza acestor motive, la disponibilizari.

Pentru a obtine eficienta maxima, e necesar sa construiti un program de lucru echilibrat, pornind de la prevederile legale privind plata timpului nelucrat.

Principalele categorii de timp liber acordat salariatilor, conform legii, sunt urmatoarele: concediul de odihna, concediul pentru evenimente familiale deosebite și concediul fara plata, zilele de sarbatoare legala, repausul saptamanal și repausul intre doua zile de munca.

1. Concediul de odihna

Orice salariat are dreptul la concediu de odihna platit, proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Durata minima a concediului de odihna platit este de 20 zile lucratoare (art. 140 din Codul muncii).
Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007-2010 stabilește ca durata a concediului de odihna minimum 21 de zile lucratoare.

De la aceste intervale minime ale concediului de odihna fac exceptie:
- tinerii pana in 18 ani, care be neficiaza de cel putin 24 de zile lucratoare;
- salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca, care au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile lucratoare (art. 56 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national).

Salariatii incadrati in grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariatii nevazatori au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 6 zile. Salariatii care iși desfașoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an (art. 57 din CCM unic la nivel national).

Concediul de odihna se acorda pentru un an calendaristic. Se poate acorda concediu de odihna in avans (exemplu: efectuarea intregului concediu in luna iulie, deci și pentru lunile iulie-decembrie); pentru salariatii care au lucrat numai o parte a anului calendaristic, concediul se acorda proportional cu timpul lucrat.

Este posibila modalitatea de acordare fractionata a concediului de odihna (in care una dintre fractiuni are o durata de cel putin 15 zile lucratoare, conform art. 143 alin. (5) din Codul muncii).
Conform Codului muncii, art. 143, programarea concediilor de odihna se face anual de catre administratia unitatilor impreuna cu sindicatele sau cu reprezentan tii salariatilor – pentru programari colective – ori cu consultarea salariatului – pentru programari individuale.

Programarea concediilor de odihna trebuie sa aiba in vedere atat desfașurarea normala a activitatii, cat și dreptul salariatilor la concediu.

Lista de control pentru programarea concediilor de odihna

- Respectati principiul permanentei managementului – orice compartiment organizatoric trebuie sa aiba intotdeauna un È™ef; in cazul concediului unui manager, verificati daca este numit un in lo cu itor.
- Efectuati o programare estimativa a concediilor de odihna ale salariatilor.
- Solicitati cererile de concediu cu cel putin 60 de zile in avans (macar pentru fractiuni insemnate ale concediului).
- Cererea de concediu va trebui sa fie adresata spre aprobare șefului direct, dar ea trebuie sa fie aprobata și de departamentul de resurse umane.
- Incercati sa evitati efectuarea intregului concediu de catre salariati in perioada de vara sau in perioadele de varf ale organizatiei; eventual, puteti impune ca regula acordarea unui numar maxim de zile de concediu in aceste perioade.
- Èšineti permanent evidenta concediilor efectuate.
- Evitati neefectuarea de catre unii dintre salariati a concediului de odihna pana in luna decembrie (pentru aceasta, pastrati un contact permanent cu ceilalti manageri).

2. Concediul pentru evenimente familiale deosebite si concediul fara plata

In cazul unor evenimente familiale deosebite, art. 147 din Codul muncii prevede dreptul salariatilor la zile libere platite sau la concedii fara plata.

Evenimentele familiale deosebite, precum și numarul de zile libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2005-2006 stabilește acordarea de zile libere platite pentru:
- casatoria salariatului – 5 zile;
- casatoria unui copil – 2 zile;
- naÈ™terea unui copil – 5 zile + 10 zile daca salariatul a urmat un curs de puericultura;
- decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile;
- decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
- donatorii de sange – conform legii;
- schimbarea locului de munca in cadrul aceleiaÈ™i unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate – 5 zile.

In afara concediului legal platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, salariatamama poate beneficia de inca un an concediu fara plata (art. 62 din CCM unic la nivel national).

De asemenea, este prevazut dreptul la concediu fara plata in urmatoarele situatii:
- pentru rezolvarea unor probleme personale;
- 30 de zile, o singura data, pentru pregatirea și
sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul
superior, seral și fara frecventa.

3. Concediile pentru formare profesionala

In baza art. 149 din Codul muncii, salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala, concedii cu sau fara pla ta.

Astfel, salariatii firmei dvs. au dreptul la un concediu cu plata de maximum 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore, daca nu ati asigurat participarea la formare profesionala in conditiile prevazute de lege (art. 152 din Codul muncii, modificat de O.U.G. nr. 65/2005).

Concediul de formare profesionala nu se deduce din concediul de odihna anual și se considera ca perioada de munca efectiva.
Concediile fara plata se pot acorda, la cererea salariatului, pentru formarea profesionala pe care acesta o urmeaza din initiativa sa.
Salariatul trebuie sa va inainteze cererea de concediu fara plata cu cel putin o luna inainte.

Cererea va cuprinde:
- data de incepere a stagiului de formare;
- domeniul de formare;  durata stagiului;
- denumirea institutiei de formare profesionala.

De asemenea, concediu fara plata poate fi acordat, fractionat, in timpul anului, pentru examene de absolvire sau examene de promovare in cadrul institutiilor de invatamant superior.

4. Zile de sarbatoare legala si alte zile libere

Conform art. 134 din Codul muncii, modificat prin Legea nr. 202/2008, zilele de sarbatoare le ga la in care nu se lucreaza sunt:
- 1 și 2 Ianuarie;
- prima și a doua zi de Paști;
- prima și a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- prima și a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele creștine, pentru persoanele apartinand acestora.

Prin contractele colective la nivel de ramura și unitate se pot stabili și alte zile libere.
De exemplu, cu ocazia aniversarilor diferitelor in stitutii (Ziua transportatorilor, Ziua petroliștilor etc.), se acorda zile libere pentru angajatii respectivi.

5. Repausul saptamanal

CCM unic la nivel national stabilește dreptul salariatului la 2 zile consecutive de repaus saptamanal, de regula sambata și duminica. In anumite conditii, impuse de activitatea speci fi ca, repausul saptamanal se poate acorda și in alte zi le ale saptamanii sau cumulat, pe o perioada mai mare, cu respectarea dispozitiilor art. 132 din Codul muncii.

6. Repausul intre doua zile de munca

Conform art. 131 alin. (1) și (2) din Codul muncii, intre doua zile de munca, salariatii au dreptul la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore intre schim buri.

de Legislatia Muncii