Analiza privind regimul fiscal aplicabil pensiilor facultative

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) publica un material de analiza al regimului deductibilitatii contributiilor la fondurile de pensii facultative - Pilonul III.

Regimul fiscal european

Fiscalitatea in domeniul pensiilor private prevede posibilitatea taxarii in trei momente:

a)                  momentul platii contributiilor (de catre angajat si/sau angajator);

b)                  momentul realizarii profitului din investitii;

c)                  momentul platii pensiei.

in functie de regimul fiscal exista patru modalitati de taxare a pensiilor private: EET, TEE, TTE si ETT.

 
Primele doua modalitati (EET si TEE) taxeaza practic doar consumul (cheltuielile), indiferent daca acesta are loc acum sau in viitor. De cealalta parte, ultimele doua modalitati (TTE si ETT) reprezinta o taxa pe toate veniturile, indiferent daca sunt din castiguri sau investitii si indiferent daca sunt consumate sau economisite.

Majoritatea statelor membre UE taxeaza pensiile pe sistemul EET sau ETT (in ambele situatii contributiile fiind exceptate de la impozitare)[1]. in general si investitiile sunt exceptate de la impozitare, singurele state care taxeaza investitiile fiind Danemarca, Suedia si Italia (ETT).

Comisia Europeana sustine si recomanda statelor membre acest tip de taxare amanata (EET) deoarece contributiile diminueaza capacitatea unei persoane de a plati taxe si incurajeaza cetatenii sa economiseasca. in plus, acesta masura ajuta statele membre sa faca fata unei explozii demografice, din moment ce vor incasa mai multe taxe atunci cand vor trebui sa faca fata unui numar de pensionari in crestere. Acest sistem este deja functional in 11 state membre si Comisia va lua masuri de implementare a acestui sistem unitar in toata Uniunea Europeana in vederea armonizarii taxarii, necesara activitatii transfrontaliere in domeniul pensiilor si crearii unei piete unice. Sistemul va trebui aplicat indiferent de tipul schemei de pensii: DB sau DC, ocupationale, individuale, obligatorii sau facultative.

Regimul fiscal in Romania

In ceea ce priveste regimul fiscal aplicabil pensiilor private din Romania, acesta este unul de tipul EET cu aplicabilitate limitata in ceea ce priveste impozitarea contributiilor (limita de 400 euro/anual in cazul pensiilor facultative). Astfel, daca in cazul pensiilor administrate privat contributiile nu faceau obiectul impozitarii, in cazul pensiilor facultative exista o deductibilitate partiala[2]. Prin urmare, CSSPP a solicitat in 2011 Ministerului Finantelor Publice ca valoarea contributiilor la pensiile facultative sa fie dedusa integral din calculul bazei de contributii sociale reglementate[3]. OUG 125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a cuprins si solicitarile CSSPP, ceea ce a permis introducerea deductibilitatii totale a contributiilor incepand din ianuarie 2012, fiind echivalenta cu exceptarea taxarii contributiilor.


Pe langa beneficiile practice (aplicarea si calcularea facila a obligatiilor fiscale de catre departamentele contabile ale angajatorilor), deductibiltatea totala are si urmatoarele avantaje: atat angajatorul cat si angajatii vor fi stimulati sa aleaga acest beneficiu, pensiile facultative oferind un avantaj fiscal mult mai mare decat o crestere salariala; este un instrument de fidelizare a angajatilor si, cel mai important, asigura angajatilor un venit suplimentar la pensionare. De asemenea, statul va beneficia ca urmare a taxarii directe a pensiilor (se va taxa o baza mai mare) cat si indirect din cresterea consumului. Suplimentar, sumele astfel acumulate vor fi utilizate in economia reala prin investirea continua a acestora. in schimb, impozitarea lor ar aduce un venit suplimentar la buget doar temporar, fara a ajunge insa in economia reala si fara a beneficia de efectul de multiplicare adus de investirea continua a sumelor respective.


Comparativ cu alte forme de economisire, regimul fiscal aplicat pensiilor facultative este mai avantajos decat sistemele clasice de economisire (depozitele, certificatele de depozit etc.) si alte forme de investitii (actiuni, obligatiuni etc.).

O alta forma de economisire ce beneficiaza de un regim fiscal avantajos o reprezinta produsele de economisire in domeniul locativ, in care statul acorda pe langa dobanda bancii o prima neimpozabila, in functie de suma economisita, plus o deducere din veniturile impozabile din salarii[4].


Totusi, castigurile din dobanzi sunt impozitate, perioada de economisire este pe termen mediu (de obicei 5 ani) si au ca destinatie exclusiva domeniul locativ. Spre deosebire, in cazul pensiilor facultative rezultatul din investitii nu este impozitat, economisirea este pe termen lung, iar destinatia sumelor la varsta pensionarii este la alegerea participantului.

Nici despre asigurari nu se poate vorbi ca despre o alternativa, din moment ce acestea nu beneficiaza de avantaje fiscale, singurul punct comun fiind perioada lunga de economisire.

Se poate concluziona ca pensiile facultative reprezinta nu numai modalitatea de a-ti asigura un nivel de trai mai bun la pensionare, dar si cea mai avantajoasa forma de economisire existenta pe piata la momentul actual.


[1] http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/personal_tax/pensions/index_en.htm

[2] Acestea nu erau excluse din baza de calcul a contributiilor sociale reglementate.

[3] Contributiile sociale reglementate sunt urmatoarele:

   a) contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat;

   b) contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

   c) contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

   d) contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru somaj;

   e) contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat;

   f) contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare.

[4] Prima de la stat de 25% din suma economisita anual (maxim 250 euro/an) si o deducere de 300 lei/an.

Sursa: Comisia Europeana

de Legislatia Muncii