Poate salariatul sa suspende contractul de munca daca nu i s-a platit salariul?

Raspunsul de bun-simt: da.
Raspunsul conform Codului muncii: nu.

In cazul prestatiilor care se executa de partile unui contract de munca exista o anumita ordine: obiectul contractului se realizeaza in timp, intai prin prestarea muncii de catre salariat, si numai dupa ce munca a fost prestata, se naste obligatia angajatorului de a o remunera.

Aceasta ordine in executarea prestatiilor nu poate fi inversata, plata anticipata a salariului nefiind, in principiu, posibila. Consecinta acestei reguli consta in aceea ca suspendarea contractului de munca are loc numai atunci cand obiectul nu se realizeaza prin prestatiile succesive la care salariatul s-a obligat nu si in cazul in care, din diferite motive, nu este platit salariul la termenul convenit de parti.

In situatia in care angajatorul nu si-ar indeplinit obligatia de a plati salariul, salariatul nu poate refuza prestarea muncii, ori sa solicite desfacerea contractului, invocand exceptia non adimpleti contractus, ci are deschisa calea actiunii in justitie pentru obligarea patronului la executarea prestatiei ce-i revine¹. Si dupa aparitia actualului Cod al muncii s-a mentinut aceasta solutie, aratandu-se ca, indiferent de plata sau de neplata salariului, neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre salariat a obligatiilor sale poate determina sanctionarea disciplinara a acestuia.

Argumentele?
Neplata salariului nu inlatura subordonarea salariatului fata de angajator. In consecinta, salariatul nu poate invoca neplata salariului pentru a justifica neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei sale de prestare a muncii.

Si atunci salariatul e sclav?
Nu. Salariatul este indreptatit sa solicite instantei competente obligarea angajatorului la executarea obligatiei ce ii revine de a remunera munca prestata de salariat, eventual sub sanctiunea platii de daune cominatorii². Daunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca pentru fiecare zi de intarziere sau pentru o alta perioada de timp – saptamana, luna, pana la executarea obligatiei. Cuantumul sumei si unitatea de timp pentru care se acorda se stabilesc prin hotarare judecatoreasca. Daca debitorul persista in a nu-si executa obligatia, instanta poate mari cuantumul lor³.

Daunele cominatorii apar ca un mijloc de constrangere, prin amenintarea pe care o prezinta pentru debitor, spre a-l determina sa-si execute obligatia asumata⁴.

Exista deci solutii, dintre care plecarea intempestiva de la locul de munca e cea mai proasta.
_____________
1. Sanda Ghimpu, Al. Ticlea, Dreptul muncii, Ed. All-Beck, 2000, pag. 212.
2. Alexandru Athanasiu, Luminita Dima, Regimul juridic al raporturilor de munca in reglementarea noului Cod al muncii, in Revista Romana de Dreptul muncii, nr. 5/2003, pag. 238.
3. C. Statescu, C. Barsan, Teoria generala a obligatiilor, Editura All, 1994, pag. 286.
4. Tribunalul Suprem, decizia civila nr. 5271970, in Culegere de Decizii 1970, pag. 161; in acelasi sens: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1559/1984, in Revista Romana de Drept nr. 6/1985, pag. 64; Trib. Suprem, dec. nr. 285/1987, in Revista Romana de Drept nr. 11/1987, pag. 68.


Horatiu Sasu
Jurist si economist
Consultant in afaceri

de Legislatia Muncii