LEGISLATIAMUNCII.ROAsadar, legea salarizarii va actiona dupa principiul egalitatii, iar bugetarii vor avea aceleasi salarii, indiferent de institutie, daca presteaza acelasi tip de munca. Aceste noi reguli se vor aplica pana in 2022.
Iata ce precizari a mai tinut sa faca Ministerul Muncii si Justitiei Sociale:
"Principiul egalitatii din noua Lege a salarizarii este reprezentat de faptul ca persoanele angajate in sistemul bugetar si care presteaza aceeasi munca, indiferent de institutia in care o fac, si ne referim aici la meseriile comune, precum conducatorul auto, spre exemplu, vor fi platite la fel in anul 2022, atunci cand va fi finalizata aplicarea etapizata a prevederilor Legii 153/2017.
Predictibilitatea Legii salarizarii este data de faptul ca salariile sunt prevazute in grilele care sunt parte integranta a Legii 153/2017, la fel ca si ritmul anual de crestere, care este de 25% din diferenta intre salariul in plata si cel prevazut in grila din 2022, pentru fiecare angajat, bineinteles cu exceptiile din domeniul sanitar si Invatamant, care au fost asumate ca prioritate nationala prin Programul de Guvernare si tratate ca atare de catre Guvernul si Parlamentul Romaniei.
Codul muncii si Legea Dialogului Social
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
In acelasi timp, s-a adus in atentia presedintelui si faptul ca Legea 153/2017 se aplica etapizat, pana in anul 2022, moment la care vor fi eliminate inechitatile din sistem, inechitati aparute de-a lungul anilor si care nu au putut fi corectate dintr-o data, tocmai fiindca dezechilibrele erau atat de mari incat corectarea lor imediata ar fi presupus un efort bugetar nesustenabil.
Cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei in anul 2017, fata de 2016 si au insemnat majorari cuprinse intre 10% si 50%, doar in anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari.
Mentionam, de asemenea, ca intoarcerea sarcinii fiscale, efectuata ulterior majorarilor din anul 2017, de care am amintit, a fost acoperita de majorarea de 25% de la 1 ianuarie 2018, acordata intregului sistemul bugetar, care a condus, de asemenea, si la o crestere de aproximativ 4% a veniturilor nete, mai putin pentru cei 3% dintre bugetari care depaseau pana si grila stabilita pentru anul 2022. Reamintim, totusi, faptul ca transferul contributiilor nu are nicio legatura cu Legea salarizarii, ci este prevazut de Codul Fiscal.
In ceea ce priveste ordonantele de urgenta prin care au fost modificate Legile 152 si 153 din 2017, fata de care presedintele Romaniei si-a exprimat ingrijorarea, il asiguram ca amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizarii, ba chiar au condus la scaderea procentului celor care au suferit ajustari ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre acestia numarandu-se si majoritatea angajatilor Administratiei Prezidentiale.
Aceste cresteri salariale au acoperit, astfel, intoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost facute si astfel incat Guvernul sa se incadreze in limita de deficit de 3%.
Referitor la cresterea inflatiei, speram ca presedintele nu considera ca aceasta s-ar produce din cauza majorarilor salariilor si pensiilor si nu sugereaza solutii precum cele adoptate in anul 2009 de Guvernul Boc si ii recomandam o discutie aplicata si corecta cu oficialii Bancii Nationale a Romaniei, pentru a descoperi multitudinea si complexitatea cauzelor interne si externe care stau la baza evolutiei inflatiei."
Sursa: Ministerul Muncii
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML