Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
legislatiamuncii.ro cauta meniu
KIT-ul de documente instant obligatorii din  Legislatia Muncii si Salarizare

 

Contract colectiv de munca. Efecte.

Tip: Decizie


Nr./Data: 8 (09.01.2007)
Autor: Curtea de Apel Timisoara

Codul muncii – art. 241 alin. (1) lit. c), art. 247
Legea nr.130/1996 – art.11 alin. (1) lit. c), art. 25 alin. (3)

In conformitate cu dispozitiile art. 241 alin. (1) lit. c) din Codul muncii si ale art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel, indiferent daca angajatorul respectiv a participat sau nu direct ori prin reprezentarea sa de catre o federatie sau confederatie patronala la negocierea si incheierea unor asemenea contracte colective. Un contract colectiv de munca neinregistrat in conditiile prevazute de lege este inaplicabil partilor semnatare, fiind inexistent din punct de vedere juridic.


Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Timis sub nr. 4241/C/2006, reclamanta D.N.D. a chemat in judecata parata SC „S.R.” S.R.L. Timisoara, solicitand instantei de judecata ca, prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa oblige parata la plata catre reclamanta a sporului de vechime, in cuantum de 25%, ce i se cuvine potrivit vechimii sale in munca, incepand cu data de 31 mai 2003 si pana la pronuntarea hotararii, indexat si actualizat, precum si in continuare pe durata derularii contractului de munca incheiat cu parata.

In motivarea cererii de chemare in judecata se arata ca reclamanta este angajata paratei, insa aceasta din urma, in mod nelegal, nu i-a acordat sporul de vechime, desi are peste 20 de ani de munca.
In drept, se invoca dispozitiile art. 40 alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de munca la nivel national pentru anii 2003 – 2006 si art. 51 alin. 1 lit. d din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare pentru anii 2003 – 2006.

Prin intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala, intrucat sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza, asa cum prevede art. 50 alin. 6 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura. Potrivit art. 27 pct. 2. din contractul colectiv de munca pe anii 2001 – 2003, incheiat la nivel de unitate, sporul de vechime al salariatilor paratei este inclus in salariul de baza negociat.

Prin sentinta civila nr. 2312/PI/14.09.2006, Tribunalul Timis a admis actiunea, a obligat parata sa ii acorde reclamantei sporul de vechime in cuantum de 15%, respectiv 20%, in cuantum total actualizat de 6594 RON, aferent perioadei 4.04.2003 – 4.04.2006, precum si in continuare, lunar, pe durata derularii contractului individual de munca incheiat cu parata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a avut in vedere clauzele cuprinse in contractele colective de munca la nivel national si la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, respectiv dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de munca la nivel de ramura, aplicabile in perioada 4.04.2003 – 4.04.2006, precum si vechimea in munca a reclamantei, atat la data angajarii la societatea parata, cat si in prezent, si a stabilit ca sporul de vechime lunar cuvenit este de 15 %, respectiv 20%, procent ce trebuie aplicat la salariul de baza si timpul efectiv lucrat, astfel incat cuantumul total al sporului de vechime, calculat pentru perioada de referinta, este, dupa reactualizarea cu rata inflatiei, de 6594 RON, asa cum a fost stabilit prin raportul de expertiza judiciara si raspunsul la obiectiuni, intocmite in cauza.

Impotriva hotararii a declarat recurs, in termenul legal, parata, solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a hotararii, in sensul respingerii actiunii.

In motivarea cererii de recurs se arata ca, in speta, sunt incidente motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 4 si pct. 9 din Codul de procedura civila, intrucat instanta de fond a acordat gresit sporul de salariu de 15% si, respectiv, 20% reclamantei, atata timp cat prevederile art.40 alin.3 lit. d din Contractul colectiv de munca unic la nivel national precizeaza doar limita minima si cea maxima a sporului de vechime ce poate fi stabilit, urmand ca determinarea lui intre aceste limite sa fie facuta, prin negociere, intre angajator si angajat.


Softuri online de legislatia muncii
Softuri online de legislatia muncii

Vezi detalii

Procedura completa la angajare
Procedura completa la angajare

Vezi detalii

Totul despre Pontaj si Programul de lucru
Totul despre Pontaj si Programul de lucru

Vezi detalii




Totodata, se sustine ca prima instanta nu a tinut cont de inaplicabilitatea, in cauza, a dispozitiilor cuprinse in Contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, desi parata nu a participat direct sau reprezentata de asociatia patronala la negocierea acestui contract, astfel incat este un tert in raport cu acest contract colectiv de munca. O astfel de concluzie se intemeiaza pe dispozitiile Legii nr. 130/1996, din cuprinsul carora rezulta ca aplicabilitatea efectelor contractului colectiv de munca functioneaza, in mod absolut, doar in cazul contractelor incheiate la nivel national si la nivel de unitate, nu si in cazul celor incheiate la nivel de grup de unitati si la nivel de ramura.

Pe de alta parte, instanta de fond a facut o interpretare restransa a prevederilor art. 40 alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de munca unic la nivel national, ignorand dispozitiile alineatului doi al acestui articol, care prevad ca „sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza”; precum si pe cele ale alineatului 1, potrivit caruia numai in masura in care sporurile nu sunt astfel absorbite in salariu, ele se pot acorda in mod aparte si suplimentar. Prin urmare, conform art. 40 alin. 2 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national si art. 51 alin. 6 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, regula, in domeniu, este reprezentata de absorbtia sporului de vechime in salariu, exceptia fiind reprezentata de situatia in care sporul de vechime se acorda separat.

Un alt motiv de recurs priveste eronata interpretare data de instanta de fond punctului IV din contractul individual de munca al reclamantei, ca urmare a confundarii salariului lunar cu salariul de baza si neobservarii faptului ca angajatii paratei au un salariu cu 20% mai mare decat salariul minim pe economie, ca o consecinta a includerii sporului pretins de reclamanta.
Recurenta a mai aratat ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra unor mijloace de proba, si anume: procesul-verbal de control al I.T.M. Timis nr. 15359/12.12.2005, conform caruia „sporul de vechime este inclus in salariul negociat, motiv pentru care salariul minim negociat in societate este cu 20% mai mare decat salariul minim pe economie”, si contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii pe anii 2001 – 2003, care la art. 27.2 prevede ca sporul de vechime este inclus in salariul de baza negociat si care, desi nu a fost inregistrat, poarta semnatura partilor ce l-au negociat si trebuie privit ca un inceput de dovada scrisa, posibil a fi completat cu alte mijloace de proba.

De asemenea, a sustinut ca, prin raportare la dispozitiile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, in mod gresit prima instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei pentru perioada ce depaseste cele 6 luni anterioare introducerii actiunii pendinte.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304 pct. 9, art. 304 pct. 4 si art. 3041 din Codul de procedura civila.

Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de catre parata-recurenta nu este intemeiata, nefiind incidente, in speta, dispozitiile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, cum sustine recurenta, ci cele ale art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, intrucat actiunea pendinte izvoraste dintr-un un conflict de munca privind drepturile salariale si nu se refera la aplicarea unor clauze contractuale.

Cu privire la motivele de recurs care vizeaza fondul cauzei se arata ca sustinerile recurentei sunt eronate, intrucat sporul de vechime nu a fost inclus in salariul de baza, imprejurare ce rezulta din actele depuse la dosar, iar procentul de 20%, cu care este mai mare salariul minim negociat in societate fata de salariul minim pe economie, nu rezulta din includerea sporul de vechime in cuantumul acestuia, cum gresit sustine recurenta.
Totodata, se arata ca temeiul de drept al actiunii si cel care a stat la admiterea acesteia este reprezentat de dispozitiile art. 40 alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de munca la nivel national pentru anii 2003 – 2006 si art. 51 alin. 1 lit. d din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare pentru anii 2003 – 2006, precum si de cele ale art. 11 alin. 1 din Legea nr. 130/1996.

Contractul colectiv de munca la nivel de unitate invocat de catre recurenta nu este valabil, intrucat nu a fost inregistrat la D.M.S.S Timis pentru a produce efecte fata de reclamanta-intimata si, pe cale de consecinta, el nu exista din punct de vedere juridic.
Analizand motivele de recurs prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor art. 304 pct. 4 si pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 din Codul procedura civila, instanta constata ca sunt neintemeiate pentru urmatoarele considerente:
Exceptia prescriptiei dreptului la actiune este nefondata, intrucat obiectul actiunii pendinte il reprezinta obligarea paratei la plata unei sume de bani, echivalenta unui drept al reclamantului: sporul de vechime in munca, pentru a fi incidente dispozitiile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii. in speta, sunt aplicabile prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, astfel incat, in mod corect, instanta de fond a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de catre parata.

In conformitate cu dispozitiile art. 241 alin. 1 lit. c din Codul muncii si ale art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel, indiferent daca angajatorul respectiv a participat sau nu direct ori prin reprezentare de catre o federatie sau confederatie patronala la negocierea si incheierea unor asemenea contracte colective.
Art. 238 alin. 2 din Codul muncii prevede ca: „contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca”. Astfel, orice contract individual de munca se incheie nu numai in considerarea prevederilor legii, ci si in considerarea clauzelor contractelor colective ce ii sunt aplicabile salariatului in cauza. Potrivit art. 247 din Codul muncii, „in cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior”. Prin urmare, daca la nivelul angajatorului sau, eventual, a grupului de angajatori nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura.

Aceste prevederi se intemeiaza pe natura juridica a contractului colectiv de munca, si anume aceea de izvor de drept, precum si pe imprejurarea ca un asemenea contract reprezinta o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractelor, asa cum rezulta din ansamblul dispozitiilor legale in materia contractelor colective de munca.

Recurenta sustine ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de proba, si anume: contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii pe anii 2001 – 2003, care la art. 27.2 prevede ca sporul de vechime este inclus in salariul de baza negociat si care, desi nu a fost inregistrat, poarta semnatura partilor ce l-au negociat si trebuie privit ca un inceput de dovada scrisa, posibil a fi completat cu alte mijloace de proba.
Conform art. 25 alin.3 din Legea nr. 130/1996, „contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii”. Pe cale de consecinta, un contract colectiv de munca neinregistrat in conditiile prevazute de lege este inaplicabil partilor semnatare, fiind inexistent din punct de vedere juridic, astfel incat nu poate fi privit ca un inceput de dovada scrisa, posibil a fi completat cu alte mijloace de proba,

Intrucat, in speta, nu exista contract colectiv de munca incheiat la nivel de angajator sau la nivel de grupuri de angajatori, reclamantei ii sunt aplicabile prevederile contractelor colective de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, aflate in vigoare in perioada 31 mai 2003 – 31 mai 2006.

Fata de considerentele expuse anterior, sustinerea recurentei ca prima instanta nu a tinut cont de inaplicabilitatea, in cauza, a dispozitiilor cuprinse in Contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare, desi parata nu a participat direct sau reprezentata de asociatia patronala la negocierea acestui contract, astfel incat este un tert in raport cu acest contract colectiv de munca, apare ca nefondata.
Desi art. 40 alin. 3 lit. d din Contractul colectiv de munca unic la nivel national precizeaza doar limita minima si cea maxima a sporului de vechime ce poate fi stabilit, urmand ca determinarea lui intre aceste limite sa fie facuta, prin negociere, intre angajator si angajat, prima instanta nu a depasit prerogativele puterii judecatoresti si nu a intrat intr-un domeniu rezervat exclusiv negocierii, asa cum sustine recurenta, deoarece art. 51 alin.1 lit. d din contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare prevede sporurile minime de vechime ce se acorda in conditiile acestui contract dupa cum urmeaza: spor de 5% pentru o vechime in munca de 3-5 ani; spor de 10% pentru o vechime in munca de 5 – 10 ani; spor de 15% pentru o vechime in munca de 10 – 15 ani; spor de 20% pentru o vechime in munca de 15 – 20 ani si un spor de 25% pentru o vechime in munca de peste 20 de ani. Ori, in cauza este aplicabil acest contract, conform art. 247 din Codul muncii. Fata de prevederile art. 238 alin. 1 din Codul muncii, contractul colectiv de munca la nivel de ramura poate contine dispozitii mai favorabile salariatilor decat cel incheiat la nivel national.

Din cuprinsul contractului individual de munca al reclamantei nu rezulta ca sporul de vechime cuvenit reclamantei, potrivit art. art. 51 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de munca la nivel de ramura electrotehnica, electronica, mecanica fina, utilaje si aparare si vechimii in munca a acesteia, este continut in salariul negociat de parti.
Procesul-verbal de control al I.T.M. Timis nr. 15359/12.12.2005, depus la dosar dupa prima zi de infatisare si care retine ca „sporul de vechime este inclus in salariul negociat, motiv pentru care salariul minim negociat in societate este cu 20% mai mare decat salariul minim pe economie”, nu indica temeiul pe baza caruia s-a ajuns la o asemenea concluzie, astfel incat nu poate justifica apararea paratei, cu atat mai mult cu cat art. 287 din Codul muncii prevede ca sarcina probei, in conflictele de munca, revine angajatorului, care este obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Prin urmare, sustinerile recurentei cu privire la includerea sporului de vechime in salariul de baza prin stabilirea salariului de baza in procent cu 20% mai mare decat salariul minim pe economie sunt nefondate, intrucat dispozitiile legale mentionate anterior nu au fost respectate.

Avand in vedere probele administrate in cauza, si anume: inscrisurile, reprezentand contractul individual de munca al reclamantei, contractele colective de munca la nivel national si de ramura, precum si raportul de expertiza judiciara, Curtea apreciaza ca instanta de fond a stabilit in mod corect ca reclamanta este indreptatita la aplicarea sporului de vechime incepand cu data de 31 mai 2003 si pana la pronuntarea hotararii, indexat si actualizat, precum si in continuare, lunar, pe durata derularii contractului individual de munca incheiat cu parata, acest drept fiind prevazut de dispozitiile art. 40 alin. 3 lit. d din contractul colectiv de munca la nivel national coroborate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de munca la nivel de ramura, prevederi aplicabile in cauza in temeiul art. 236 si urmatoarele din Codul Muncii.

Din cele expuse anterior rezulta ca hotararea recurata este temeinica si legala, nefiind incident niciunul din motivele de recurs invocate de catre parata-recurenta, respectiv cele reglementate de art.304 pct.9 si art.304 pct.4 coroborate cu cele ale art.304 ind.1 din Codul de procedura civila.

Avand in vedere dispozitiile art. 312 alin. 1 C . pr. civ., Curtea a respins recursul declarat de parata-recurenta S.C. „S. R.” SRL impotriva sentintei civile nr. 2312/PI/14.09.2006, pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 4241/C/2006, ca neintemeiat.

Sursa: http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=3541

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!


Data aparitiei: 21 Noiembrie 2007
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Contract colectiv de munca. Efecte. Nota: 5 din 5 - 1 vot.
 

 
x
(cel putin 10 caractere)


Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!
 

 

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

 
De Cate Ore Pe Saptamana Muncite E Nevoie Pentru A Beneficia De Pensie?Intrebare: 1. O persoana care a lucrat cu 16 ore/saptamana (2 zile/saptamana cate 8 ore/zi) timp de 15 ani, va avea dreptul la pensie, pensie minima? 2. O persoana care a lucrat cu 15 ore/saptamana (5 zile/saptamana cate 3 ore/zi) timp de 15 ani, va avea dreptul la pensie, pensie minima? Multumesc.
 

Raspuns: Da.Pentru a beneficia de pensie la limita de varsta trebuie sa indepliniti cumulativ doua conditii: ... citeste tot raspunsul aici


Descarca GRATUIT
“Noutatile anului 2017 in REVISAL”
exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.

 

REVISAL-ul a fost modificat (din nou) in 2017

 
Descarca GRATUIT raportul special
Noutatile anului 2017 in REVISAL
 
Toate schimbarile aparute in REVISAL
sunt explicate detaliat in raportul
 
"Noutatile anului 2017 in REVISAL"

 

 

 


 
REVISAL-ul a fost modificat in 2017!
Atentie la toate noutatile aduse de modificarea legii! Este obligatoriu sa respectati noua lege in 2017.

Descarcati gratuit Raportul Special

"Noutatile anului 2017 in REVISAL"

Da, vreau sa primesc newsletterul Legislatia Muncii