Manipularea manuala poate cauza:
• afectiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresiva si repetata a sistemului musculo-scheletic prin activitati continue de ridicare sau manipulare manuala, de exemplu afectiunile dorsolombare;
• traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu taieturile sau fracturile.
Care sunt factorii de risc ce pot conduce la imbolnavire profesionala?
Procedura completa de evaluare a angajatilor
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Exista mai multi factori de risc care fac ca operatiile de manipulare manuala a maselor sa fie periculoase si, astfel, sa creasca riscul producerii unor traumatisme. In special, riscul de afectiuni dorsolombare este asociat cu urmatoarele aspecte ale manipularii manuale a maselor:
Caracteristicile masei
Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca masa este:
• prea grea - nu exista o anumita limita de siguranta care sa garanteze absenta riscului; o greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
• prea mare - daca masa este prea mare, nu este posibila respectarea regulilor de baza referitoare la ridicarea si purtarea acesteia, respectiv de a tine greutatea cat mai aproape de corp posibil; astfel, muschii vor obosi mai repede;
• greu de prins și de manuit - poate determina alunecarea obiectului si accidentarea; masele cu marginile taioase sau cele care contin materiale periculoase pot produce vatamari lucratorilor;
• dezechilibrata sau instabila - aceasta determina solicitarea inegala a muschilor si extenuarea din cauza faptului ca centrul de greutate al obiectului se afla la distanta fata de mijlocul trunchiului lucratorului;
• prost pozitionata - astfel incat necesita prinderea masei cu bratele intinse, cu aplecarea sau rasucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;
• de forma sau marime inadecvate - care impiedica vizibilitatea lucratorului, marind astfel posibilitatea alunecarii, dezechilibrarii, caderii sau lovirii acestuia.
Sarcina de munca
Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca sarcina:
• este foarte solicitanta - de exemplu daca aceasta este executata frecvent sau pe o perioada indelungata;
• implica pozitii sau miscari incomode - de exemplu trunchi aplecat si rasucit, brate ridicate, incheieturi ale mainilor rasucite, prea intinse;
• poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
• este realizata atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila;
• implica manipulari repetitive.
Mediul de munca
Urmatoarele caracteristici ale mediului de munca pot conduce la cresterea riscului aparitiei unor afectiuni dorsolombare:
• insuficient spatiu liber pentru operatiile de manipulare manuala a maselor - lucratorul poate fi constrans sa adopte o pozitie incomoda sau sa deplaseze masele intr-o maniera periculoasa;
• solul sau planul de lucru prezinta denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
• solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil
• temperatura ridicata produce oboseala lucratorilor, in timp ce transpiratia ingreuneaza prinderea uneltelor, impunand un efort mai mare;
• locul de munca nu permite lucratorului manipularea manuala a maselor la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila;
• temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare;
• iluminatul insuficient poate cauza cresterea riscului de accidentare sau poate obliga lucratorii sa adopte pozitii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.
Factori individuali de risc
Exista cativa factori individuali care pot influenta riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare:
• lipsa de experienta, de instruire si de cunostinte corespunzatoare meseriei;
• varsta - riscul aparitiei afectiunilor dorsolombare creste odata cu varsta si cu vechimea in munca;
• caracteristicile si capacitatile fizice, precum inaltimea, greutatea si forta;
• afectiuni dorsolombare anterioare.
Cerinte ale activitatii
Activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:
• efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita in special coloana vertebrala;
• perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
• distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
• ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.