Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
legislatiamuncii.ro cauta meniu
Consultanta in afaceri | Manager

 

Reglementarea conflictelor de munca. Ce dispozitii se aplica pentru bugetari?

Resurse UmaneLegea nr. 168/1999conflicte de muncabugetarideclansarea conflictului

Trebuie observat mai intai ca Legea dialogului social si a propus inlocuirea intregii legislatii a raporturilor colective, abrogand toate actele normative anterioare, respectiv Legea sindicatelor nr. 54/2003; Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca; Legea patronatelor nr. 356/2001; Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, precum si legislatia adiacenta.

Ideea in sine este de apreciat, anume prevederea regimului juridic al raporturilor colective in cuprinsul unei singure legi. Cu toate acestea, modalitatea concreta de reglementare a raporturilor - conflictuale sau pasnice - dintre partenerii sociali lasa multe probleme practice fara raspuns si genereaza chiar anumite conflicte de legi. Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca impartea conflictele colective de munca in conflicte din faza precontractuala, de negociere (care se solutioneaza prin conciliere, mediere, arbitraj, greva) - denumite conflicte de interese - si conflicte din faza de executare a unui contract colectiv sau individual de munca (care se solutioneaza de catre instanta de judecata, asemeni oricaror litigii ce au ca obiect nerespectarea prevederilor contractuale de catre una dintre parti) - denumite conflicte de drepturi.

Clasificarea conflictelor de munca in conflicte de drepturi si conflicte de interese nu era de data recenta; ea a fost cunoscuta de mult in dreptul nostru.

Drepturile sunt conferite prin lege, contract colectiv sau individual de munca. Conflictul care intervine cu privire la nerespectarea lor purta in consecinta numele de conflict de drepturi. Interesele-solicitari ale salariatilor care nu au devenit inca drepturi constau in revendicari ale salariatilor, care solicita tocmai consacrarea lor in contractul colectiv sau individual de munca. Daca angajatorul nu accepta aceste revendicari, se putea naste un conflict de interese.

Ca urmare, conflictele de drepturi se nasteau cu privire la nerespectarea unui drept prevazut in lege sau in contractul colectiv ori individual de munca. Dimpotriva, conflictele de interese se nasteau in cazul unui dezacord intervenit intre parti cu privire la o revendicare a salariatilor inca neconsacrata in lege, contract colectiv sau contract individual de munca Conflictele de drepturi se solutionau, de regula, de catre instanta judecatoreasca, in timp ce conflictele de interese se solutionau prin metode specifice, extra-jurisdictionale (conciliere, mediere, arbitraj, greva).

Fata de aceasta abordare logica, care se stabilizase deja si care era perceputa drept corecta de catre intreaga doctrina si jurisprudenta, noua Lege a dialogului social aduce cu sine o modificare fundamentala: elimina distinctia dintre conflictele de drepturi si cele de interese (recunoscuta fie in plan expres legislativ, fie in jurisprudenta aproape fiecarui sistem european de drept) si introduce clasificarea conflictelor de munca in conflicte colective si individuale.

Conflictele colective sunt definite ca fiind conflictele ce au ca obiect inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de munca, spre deosebire de conflictele individuale, definite de lege ca avand ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii care decurg din contractele individuale si colective de munca ori din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale functionarilor publici, precum si din legi sau din alte acte normative.

Asadar, in prezent, in cazul in care contractul/acordul colectiv nu se poate incheia, deoarece angajatorul si angajatii nu ajung la consens, se va putea declansa un conflict colectiv. Cum va putea fi insa calificat conflictul nascut din nerespectarea unui contract/acord colectiv?

Managerul de Resurse Umane
Managerul de Resurse Umane

Vezi detalii aici

Procedura completa la angajare. Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Procedura completa la angajare. Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR

Vezi detalii aici

Memorator Legislatia Muncii
Memorator Legislatia Muncii

Vezi detalii aici




Acesta nu ar mai putea avea caracter colectiv (deoarece conflictele colective se definesc prin raportare exclusiv la momentul incheierii contractelor/acordurilor colective). Rezulta - oarecum surprinzator - ca un conflict nascut din nerespectarea unei prevederi din contractul/acordul colectiv nu poate avea decat caracter individual (indiferent de numarul de angajati afectati).

O noutate la fel de profunda vizeaza sfera de persoane care pot fi implicate intr-un conflict de munca. Astfel, art. 3 din Legea nr. 168/1999 prevedea ca "conflictele dintre salariati si unitatile la care sunt incadrati, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca, sunt conflicte de munca". Nu se facea asadar nicio referire la functionarii publici, ceea ce a dat nastere la numeroase speculatii.

Nici Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici nu cuprindea reglementari privind tipul de conflicte la care functionarii publici ar putea participa. Legea facea o singura referire, anume la dreptul la greva: "functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii (art. 30 alin. (1) din Legea nr. 188/1999)". in aceste circumstante, am admis la vremea respectiva ca, de vreme ce functionarii publici pot declansa greva, cu atat mai mult ei se pot gasi intr-un conflict de interese (in intelesul Legii nr. 168/1999) cu autoritatea publica sau institutia cu care au negociat - fara succes - acordul colectiv.

Astazi, Legea nr. 62/2011 privind dialogul social defineste expres drept conflicte de munca, atat conflictele la care participa salariatii, cat si conflictele (de interese sau de drepturi, ori, in limbajul actual a legii, colective sau individuale) la care participa functionarii publici. Cat priveste problema aplicabilitatii prevederilor referitoare la salariati functionarilor publici, in art. 207 se prevede ca "functionarii publici declanseaza conflictul colectiv de munca conform procedurii prevazute in prezenta lege". Cu toate ca textul se refera exclusiv la "declansarea" conflictului, este de presupus ca legiuitorul va fi avut in vedere si procedura ulterioara declansarii, anume solutionarea conflictului (desi din punctul de vedere al tehnicii legislative exprimarea legiuitorului este discutabila).

Asadar, in ceea ce-i priveste pe functionarii publici, conflictele colective se pot naste cu prilejul negocierii acordurilor colective. Art. 139 din Legea nr. 62/2011 prevede ca "negocierea acordurilor colective pentru functionarii publici se face in conformitate cu dispozitiile legale in materie".

Trimiterea vizeaza Hotararea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si incheierea acordurilor colective, emisa - dupa cum prevede art. 2 - in scopul reglementarii cadrului normativ si organizatoric privind asigurarea dialogului social in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, prin participarea functionarilor publici in comisiile paritare, precum si la incheierea acordurilor colective, in conditiile prevazute de lege.
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!


Data aparitiei: 07 Iunie 2013
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Reglementarea conflictelor de munca. Ce dispozitii se aplica pentru bugetari? Nota: 5 din 5 - 1 vot.
 

 
x
(cel putin 10 caractere)


Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!
 

 

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

 
Conditiile De Pensionare Anticipata?Intrebare: Sunt nascuta in data de 17.06.1960 si in martie 2017 imi pot depune dosarul pentru pensionare anticipata.Daca imi depun dosarul si in urma deciziei nu am 39 ani si 9 luni stagiu de cotizare,pot lucra in continuare pana indeplinesc conditiile de pensionare anticipata? Multumesc.
 

Raspuns: La pensie anticipata, contractul individual de munca inceteaza doar la comunicarea deciziei de pensi... citeste tot raspunsul aici


ARTICOLE SIMILARE

Conflictele de interese, concilierea si greva

Mai multe articole despre legea nr. 168/1999
Descarca GRATUIT
“Noutatile anului 2017 in REVISAL”
exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.

 

eNews Resurse Umane

Contraventii in raporturile de munca
Descarca GRATUIT raportul special

"Contraventii in raporturile de munca"
 

 

 

 


 
NOUTATILE ANULUI 2017
Afla totul despre contraventiile aplicabile in raporturile de munca si sanctionate prin legislatie

Descarca acum GRATUIT Raportul Special

"Contraventii in raporturile de munca"

Da, vreau sa primesc revista de Resurse Umane
[x]